NOAPTEA VRĂJITOAREI!
E
cineva care nu a încercat gustul hazardului, al necunoscutului și al minciunii?
Nu! nu mă refer la politică, am jurat să fac abstracție de subiectul ăsta, deși
nu cred că am să PUT! POT!
Întreb și eu, din reflex, dacă nu vă dați
pasiențe, nu vă duceți să faceți o partidă de ghicit, în doi, sau nu vă
benoclați, în grup, în fundul unei cești de cafea, prefăcându-vă că vedeți un
film 3D? Cu cruciulițe, capete de măgar, cozi de șarpe, aripi de vasilisc și
firmituri de cozonac? De la ultima pomană!
Ceva, ceva, ar exista, dacă, la unii ghicitori, n-ar lipsi cu desăvârșire! Experiența în domeniu mi-a dovedit și contrariul, că nu tot ce scrie
pe fund, e de băgat la cap!
Să vedem cum stau faptele răspicate, cu
duhurile rele, am un caz în familie, e secret cine, care se joacă de-a
vraja-mării-în-colțul-gării! Nu știu cât a investit în afacere, dar știu că
oamenii îi exagerează puterile, așa e când întâlnești necunoscutul, când nu
înțelegi ceva, ți-e cu morcov, de acel ceva!
Bătrâna vrăjitoare era supărată, fusese
constipată toată noaptea și, spre dimineață, îi mai reveniseră culorile în
obraz - galben turbat! La 08.15 avea prima clientă, Sinica, iar ea, acum, avea
nevoie de un furazolidon! Și cum laxativul
nu putea fi folosit pe post de cafea magică, făcu, repede, o cafea, folosind
ceaiul de mușețel, preparat de seara! Clienta, femeie trecută de prima tinerețe și de primele 12 avorturi, bău în grabă porția sa de cafea, fără să țină cont
de gustul ciudat, apoi întoarse ceașca, cu roțile-n aer, așteptând să se scurgă
zațul și să se limpezească soarta cea crudă! Maestra vrăjitoare se foi
neliniștită, diavolii care o chinuiseră az-noapte dăduseră DELETE la cutia cu
amintiri despre clientă și-i era ciudă că nu zippase nimic! Singura soluție era
s-o mai tragă de limbă, coana clientă fiind mare specialistă în gura mahalalei,
dar ceva mai ermetică, în ceea ce o privește!
-Ai avut vreun semn? o chestionă atât de
subtil, încât motanul negru și chior, de pe pat, ridică capul, foarte mirat - i se ridicase părul, ca la perie, de atâta finețe lingvistică! Motanul privi
semnul crucii de pe obrazul femeii, semn că dormise, ca lemnul după sobă, cu
cruciulița de la gât, pe pernă, contrar afirmației că nu mai are somn de ceva
vreme!
-Nțțț!veni răspunsul laconic, făcând-o pe
ghicitoare să simtă, din nou crampele! - Muta
naibii! acum a apucat-o muțenia!
-Bărbatul ți-a venit acasă, așa cum ți-am spus? o anchetă,
din nou, ghici-ghici!
Motanul
se răsuci cu fața la perete - nu putea suporta atâta subtilitate! Și, în plus,
data trecută, i se spusese contrariul, că
nu mai vine mutălăul, acasă! A dat de fustă scurtă și minte - așișderea! Că
să vezi, ce poate face o mâncare înăcrită, dă afară și ținerea de minte!
Femeia tresări - nu-și aducea aminte să fi
auzit așa!
-Dar nu ai văzut că vine!
-Dar nu ai văzut că vine!
-M-am
uitat mai târziu, după ce ai plecat! o scăldă ghicitoarea și transpirația
năpădi rochia ei neagră, demodată, ce o făcea să semene cu o cucernică călugăriță!
(ferește, Doamne, de diavol, în biserică!)
Supărată că nu mai aflase nimic, plus că unele mațe își
reîncepuseră concertul în Fa! Dă-i fa!
Sole!, ghicitoarea întoarse ceașca și privi înauntru, unde nu văzu nimic, decît
semințe de mușețel și o urmă de ruj! Se prefăcu încântată de priveliștea cu
mormoloci, cu spume la gură, din ceașcă, făcu o față serioasă, și se apucă de
spus prostii:
-La
drum de seară, bărbat cu ochi
căprui (Sau verzi, sau gri – petrol!),
îți vine la așternut, da’nu-i Ghiță, bărbată-tu! (Cine pupăza
mea o fi? se întrebă Sinica, luând-o
căldurile de vară, fierbinte!) E cineva pe care ai avut drag, în tinerețe,
te-ai iubit cu el, dar n-a fost să fie! (La toate proastele și la toți proștii,
li se întâmplă asta, dacă se apucă de iubit, de mici!) Ghiță e aici, cu roșcata
tâmâioasă ( Care roșcată și care,
tămâioasă, parcă era blondă și necoaptă?) (Care o fi Ghiță, că am, aici, un Mihai și-un Costel, nici urmă de
Ghiță, poate-i porcul, de Crăciun?)
Un spasm răsuci măruntaiele
ghicitoarei, exact în clipa când, din mărinimie, vroia să spună că va fi bine!
Așa că, în loc să spună ceva frumos, se auzi strigând:
-Oh!
Doamne, nuuu!
Clienta
se înverzi, dând spre verde - crud, speriată că se
dezvăluie cine știe ce dezastru! Nu avea
de unde să știe că maestra se chinuia să-și țină picioarele sub ea, ca să nu-și
trădeze trăirile! Vrând – nevrând, să nu-și piardă din prestigiu, se grăbi să
termine cât mai repede, așa că mitralie ghicitorile:
-După două puncte, nu alea de la muște, Ghiță vine acasă și
totul va fi bine, veți mai face un copil! (După
menopauză? Minune dumnezeiască!) Așa că, în casă, veți avea belșug sporit,
cu mai mulți porci! Vor veni bani mulți, de undeva, stai să mă uit în dreapta,
de la o femeie de ghindă, cred că e regina Angliei! Pune degetul aici,
înăuntru, și apasă! Nu pe candelă! Așa, acum se vede mai bine, moare putoarea
aia brunetă, ce-l ține legat, cu nouă lăcate, pe Ghiță!( Care brunetă? Da’
bine că scap de ea!) Copii, bine sănătoși! Nepot nou, peste 10 luni! Și-acum șterge-o, că-ți
ajunge, că și mie-mi ajunge!
Femeia
plecă bucuroasă, de mult nu mai primise așa multe vești bune, deodată! Și toate
se potriveau cu dorințele ei! Să dea Domnul, sănătate, la buna ghicitoare! De
emoție (și din cauza ceaiului de mușețel!), simți că trebuie să se grăbească,
trebuie să sărbătorească! Iute, acasă!
Numai
că buna ghicitoare nu se afla sub oblăduirea Domnului, ci cu totul sub alt
acoperiș! Sfârșită de atâta muncă, ca și din alte cauze, mai precise, se mira
cum de putuse să fie așa proastă - cum
de nu văzuse ieri seară, în cafeaua ei, ce-o paște? Și-ar fi făcut un ceai!
(Va
urma!)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu