Abia când își așeză partea gânditoare pe scaunul din
sufragerie, zări pachetele: vreo zece, mici, mari, medii și pechineze, toate
învelite în hârtie roz! Al dracului Moș, parcă n-ar fi știut că nu-i place
culoarea!
Trase aer în pieptul lui coclit, de aramă rebutată, și
desfăcu primul pachet: multe kile de mălai! Ce să facă cu el, că mămăliga e
pentru mămăligari? S-a senilizat Moșul sau ce? O pereche de mănuși de box! O fi
vreo aluzie că nu-și vede vârfurile la bocanci, din cauza burții? O femeie
gonflabilă! Obsedat, Moșul! da’ nu-i
rău cadoul! Un făcăleț! Păi, dacă i-a dat mălai, i-a dat și cu ce să-l mestece!
Un brici! Moșul ăsta, n-a auzit de Gillette? a rămas pe vechi? O păpușă! Măi,
să fie, da’ ce? e fetiță? S-o fi umplut lumea cu fetițe, da’ nici chiar așa! O mănușă veche! La ce-o folosi? O manivelă! Zău că
s-a dilit Moșul, cui îi mai trebuie manivelă? Un ghiveci cu flori, spart! O
solniță! Un tablou cu o inimă! Ce de prostii nefolositoare!
Și când se întreba dacă
n-a chiorât Moșul, de n-a putut citi lista pe care-și scrisese Fane, dorințele,
sună telefonul:
-Te-ai trezit, Fane? Sunt
eu, Ștefănel! Eu te-am dus acasă! Ți-au plăcut cadourile? Nu pe astea le-ai
cerut Moșului? Nuu? Da’ ce, erai treaz când ai făcut lista? Ți-a făcut pe plac: ai vrut mult “mălai”, ți-a dat! Te-ai dat cucoș, de săreai la bătaie la toată
lumea, ți-a adus mănuși de box, să-ți numeri firele de păr din chelie! Cum n-ai
și tu o muiere, să te bată la cap, na cu gonflabila! că nu cere de mâncare!
Cum ziceai că ești tare-n făcăleț, ți-a mai dat unul, de rezervă! Te lăudai, la
beție, că ai mintea - brici, deși nu legai două vorbe? Ți-a adus termenul de
comparație! Ne bați la cap, tot timpul, că ți-ai petrece viața cu o femeie
care să arate ca o păpușă? Na păpușă! Mănușa aia veche ți-a dat-o ca să-ți aduci
aminte să nu-i mai arunci la gunoi pe cei care țin la tine, considerându-i o mănușă veche! Tot te lauzi că ești “neam de manivelă”, uite și o rudă apropiată! Cum ești
lipsit de sare și piper, ia o solniță! Ghiveciul e de la tipa care ți l-a aruncat în cap, când ai înjurat-o! Dar tabloul cu inima, nu-i de la Moș! E
de la noi, ăștia care te suportăm de ani buni! Că tu n-ai așa ceva, și-ți
trebuie! Și, băi fraiere! tu mai crezi în Moș Crăciun?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu