Pe-alunecuș, m-am nimerit!
În jurul meu roiau umani,
Și eu – cerșeam! Numai doi bani,
Să-mi iau o pâine și un țoi!
Dar mă priveau cu ochii goi,
Și milă nu aveau! Treceau
La spartul gheții, mă puneau!
De parcă munca le plăcea!
Mai dă-vă, mă, în... gheața
mea!
Decât ca voi, rob pe ghețuș,
Mai bine stau pe-un derdeluș!
Pentr-un leuț și-un zâmbet fad,
Vreți să alunec și să cad,
Să-mi rup și noada, în pavaj?
Cu un carton de ambalaj
Sub fund, scăpat-am de deranj!
Dacă muncesc, corect - transpir!
Așa că stau și doar... respir!
Cu ochii goi, și mici, de peruzea,
Cerșesc cinstit, în...pielea mea!
Nu fur, ca hoții demagogi,
Ce nu îți dau, nici dacă-i rogi!
Mă ceartă că sunt un zdrahon!
Eu, ce n-am bani de telefon,
Sunt univers de iarnă! Mare zeu!
Și gheața se topește-n jurul meu,
Fără să mișc un deget! Are cine
Să spargă gheața asta, pentru mine!
Păcat că nu mă văd îndestulat
Și-i bine că pe gheață, n-am picat!
Se face prânzul! programul s-a sfârșit!
Mă duc să mă-odihnesc, că tare-s obosit!
Îi las pe alții să rămâne sclavi,
Cu reumatism, hernie! Grav bolnavi!
De mine nu se prinde nicio boală,
Cât mai trăiesc din mila socială!
De ce să mă spetesc, cu multă muncă,
Când pot să stau, mâncând salam și șuncă?
Cum sunt spătos, deștept și nu sunt ciung,
Precis că, tot așa, la pensie, ajung!
Nu mă dau mare și nu-i mare scofală-
Visez, de pe acum, o ...pensie specială,
Pentru condiții aspre! pentru surmenaj!
Hai! nu vociferați și nu faceți tapaj,
C-o să apăs mai tare, pe-ambreiaj!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu