PATIMI LA ZI ANIVERSARĂ

N-a putut dormi toată noaptea trecută - azi e o zi specială – face 80 de ani! Cum a ajuns, oare, la vârsta asta?! N-a crezut vreodată că va depăși 60! Și sunt 16 ani de când i-a murit soțul! De când stă singură în ditamai căsoiul!

Simte vârsta ca pe-un munte, pe care îl duce în spinare! Nu de-acum, de multă vreme! Azi doar s-a mai adăugat câteva tone! E greu să fii singură și bolnavă! Să ai grijă de tine, de motan și de câine! Cu ei nu te poți sfătui, nu-ți răspund, doar se uită la tine și tac! Cu ce să te ajute ei, când depind de slabele tale puteri? Care devin, în fiecare zi, mai slabe! Ce fiecare zi? în fiecare clipă!

Nu credea că va ajunge aici, o bătrână fără dinți! Unde e femeia frumoasă de odinioară? Femeia puternică, care ducea gospodăria, în spate? Care și-a văzut copiii, crescând, și-a văzut nepoții, alergând prin curte? El, bărbată-său, nu s-a bucurat prea mult de astea, că s-a dus. Și nici când trăia, nu s-a bucurat prea mult - copiii, au plecat. Nepoții, au crescut departe de bunici. Ce păcat că nu are strănepoți, poate de ăștia mici, s-ar fi bucurat!

N-a făcut de mâncare! N-a pregătit nimic! Nu crede că va veni cineva, de ziua ei. Sunt niște ticăloși, cu toții! Vin atât de rar, stau puțin și pleacă. O viață-ntreagă, așa o fost – au părăsit-o toți! Începând cu taică-său, își adusese femeie de-a doua, fiica nu-i mai încăpea în casă!

Nici primul bărbat n-a iubit-o, a părăsit-o fără remușcări! Al doilea, tatăl copiilor, nici atât, a defăimat-o peste tot, ea nu avea dreptate, niciodată! O bârfea cu toată lumea, de-i întorceau spatele, când trecea. 

Ciudat! dar nu-și amintește decât  vreo două momente petrecute cu nepoții - când au mâncat cireșele încă crude și i-a certat! Sau când nepotul cel mare se uita urât la ea, de a crezut că băgă cuțitu-n ea! Sau când celălalt nepot a căzut din cireș și și-a rupt mâna. În rest, mai nimic, o lasă memoria! Vârsta, ce să mai vrei! Nu! nu a fost niciodată, în parc, cu vreun nepot! N-a avut timp, chiar dacă era casnică! Și nici nu a ținut vreodată nepoții, la ea, să plece copiii la vreo nuntă, petrecere, ceva! Cine și-i face, să și-i crească, cum a făcut și ea, n-a ajutat-o cineva! Nici el, bărbată-său, n-a ajutat-o, că venea de la serviciu și se ducea să mai scoată un ban, dar nu era acasă și nu se ocupa de educația lor! De aceea, ea n-a muncit vreodată, doar câteva săptămâni! Trăiește acum din pensia de urmaș, în loc să aibă pensia ei! De aia nu le-a dat prea mulți bani, la nepoți, că de-aia nu vin acum, că nu le-a dat! Le mai scăpa câte un zece lei, odată la câteva luni, nici ea nu are prea mult. A economisit de înmormântare, a strâns cureaua, până nu s-a mai putut. N-are încredere în copii, că o s-o îngroape cum se cuvine! Ăștia i-ar lua, și-acum, banii, și i-ar cheltui! Au, ei, pensii babane, dar ar lăsa-o fără bani! De aceea, i-a ascuns bine, doar o vecină știe unde sunt! O să le spună, după ce moare ea! Nu moare vecina, înaintea ei, e mai tânără cu vreo 7 ani! Și ce dacă e suspectă de cancer? Decât pe baza copiilor și-a nepoților, mai bine cu străinii! Deși, cu excepția vecinei, nu mai vorbește cu nimeni, toți sunt niște bârfitori! Cum stă de vorbă cu una, gata! o și pârăște la persoana de care a vorbit! Niște nerușinați, cu toții, de ce trebuie să spună, despre ce le-a spus ea? Gata! le-a închis gura, nu mai vorbește cu ei, nu mai au despre ce s-o toarne!

Nenorocită e lumea de azi! Fiii, când vin, abia îi aduc mărunțișuri, au grijă numai de fundurile nevestelor lor! Biata lor mama nu merită decât firmituri! Vin cu mâncare la câine, au resturile pline de carne! Maică-sii, nu-i pot aduce carne, preferă să se strice și s-o dea la animale, în loc s-o mânânce mama, care i-a adus pe lume și i-a crescut! Uite de ce n-a dat un ban, că avea pentru înmormîntare, când a făcut infarct mezinul! Dacă n-a avut el grijă, să pună deoparte, pentru o situație din astea, ea de ce să-i dea? Să se învețe strângător, nu cheltuitor, ca până acum! Cu ani în urmă, le mai dădea bani cu împrumut, dar s-a întâmpplat să întârzie câteva zile, și nu le-a mai dat! Le-a dat străinilor, că ăia i-au restituit  banii, la timp! Și i-au dat și dobândă!

Nu vine nimeni! Nu mai au mamă, nu mai au bunică! Bine că se duc la munte și la mare! Își fac concediile unde vor, au lăsat-o să-i cadă casa-n cap! Zic că nu repară casa, pentru că trebuie s-o facă cum vreau ea și nu le place, vor să facă cum vor ei. S-o facă cum vor, după moartea ei! Plouă în bucătărie, dar dacă nu vor să o asculte, las’ să curgă, pune un lighean și strânge apă de ploaie, care-i mai bună decât aia de la robinet!

A știut ea, nu vine nimeni! Niște ticăloși, de aia îi blestemă, când e supărată! De aia îi dă afară din casă, doar e casa ei! Nici telefon nu dau, cum făceau acum câțiva ani, de ziua ei! De aceea, nici ea nu le dă telefon, de ziua lor! Nu le dădea nici înainte, e de datoria lor s-o sune! Și nu le dă telefon deloc, pot veni s-o vadă, doar stau la 15 minute de casa părintească! Niște măgari, ca și tătăl lor, bârfitorul! Dar lasă! și-a scos pîrleala și ea, l-a făcut de râs la cine o asculta! Nici mort, nu l-a iertat! Iar măgarii ăștia, pot să crape, că nu-i pasă, are casa ei, pensia ei! Și-a încheiat socotelile cu toată lumea, n-a iertat unul, nici pe taică-său, care a dat-o afară din casă! A jucat și țonțoroiul pe mormântul mamei vitrege, să se răzbune! 

Nervoasă, bătrâna vrea să omoare motanul în bătaie, dar n-are vlagă, acesta fuge. Câinele nu are același noroc, e-n lanț, așa că, de ziua ei, fură o bătaie!

Poarta se deschide și toți intră grămadă, cu tortul pe care scrie LA MULȚI ANI! 80 DE ANI! Copiii, nepoții, nurorile!

Bătrâna e prea supărată, îi înjură pe nemernici și-i dă afară din curte, cu tot cu tort!

Ei pleacă, luând tortul cu ei! Se opresc la unul dintre ei, scot toate felurile pregătite pentru aniversarea celor 80 de ani, și chefuiesc! Tristețea le trece, dar nu vor uita niciodată ziua! Mai ales nepoții, care au venit de la sute de kilometri, deși nu știu prea multe despre sărbătorită, n-au avut timp s-o cunoască! Dar toți știu că așa a fost ea toată viața ei și mănâncă, cu ciudă, din tort!