Fiind moda scrisorilor către Moș Crăciun, văd că omenirea, în lipsă de
sfinți și guriști celebri, se dă la Moșu! Adicătelea, își aduc aminte de cum
se ține în mână dalta și ciocanul și se apucă de scris minciuni! pardon!
scrisori cu cerințe! Cum au fost ei, tot anul, cuminți, așa că Moș Gulie trebe
să le îndeplinească purcoi de dorințe, care, mai de care, mai șugubață, dar
neapărat, de neo-coclit! de neocolit!
Adaptarea după noile cerințe
a adus, în locul instrumentului tradițional de scris (toporul), butonașele care
ne cuplează la instrumentele de socializare, astfel că Moș Ghiogilă s-a trezit
asaltat cu email-uri, SMS-uri, porumbei călători și rugăciuni, la care simt că
trebuie să mă asociez și eu. Mă voi adresa lui Moș, în felul meu:
Dragă S.C.,
Vreau să te informez că mă pot lăuda cu o mulțime de fapte bune, nu ca alții! Am fost foarte cuminte anul acesta, mi-am făcut pantofii
cu cremă, să-i pot deosebi de noroiul din stradă, după ce plouă! M-am dus la
serviciu, ca orice găină ouătoare, cu speranța că mi se va recunoaște meritul
că nu am fluierat în biserică, nu am pescuit covrigi și nu am șutit din cutia
milei, nefiind nicio cutie de genul ăsta! Cu regularitatea unui ceas elvețian,
am ascultat toate prostiile debitate de toți tâmpiții,(să nu zici că nu știi ce
efort a fost, să fac asta și să fiu în rând cu lumea). Nu am înjurat decât 13 de
ore pe zi+noapte, restul timpului consumându-l pe nimicuri, cum ar fi
meditația pe teme ca: seceta, căldura excesivă, bolile cu tulpină străină, atacul la
persoană, marșul pinguinilor către Pol, creșterea puietului piscicol în
bazinele de cianuri higro-asfaltice și, bineînțeles, studiul reîncărnării în
cultura incașilor sumerieni.
Având în vedere cele de mai sus, mi se pare potrivit
să-ți cer și eu ceva, nu prea mult, bineînțeles, știu că îți plac mult modeștii
care ți se adresează!
În primul rând, vreau încă 120 de treceri de pietoni în
urbe, cele existente nefiind îndeajuns să permită evitarea gropilor din
carosabil! Nu că am da în gropi, dar, dacă nu te superi, dă-le alora de repară
străzile și-o idee de Moș, să facă un pustiu de bine, să ridice și gurile de
canal, la același nivel (sau să le coboare, nu-i bai!), acolo unde stau
cocoșate, că li se sparg șoferilor, ouăle, când ies din supermarket! Vezi,
moșule, că și cam pe unde domiciliezi mata, pe deal, sunt niște morminte
etrusce, care rup cauciucuri, iar în chestia aia, care imită sensul girondin,
de pe Podul Pescăriei, mai e un canal cu umărul fărâmat! După aceea, moșule,
mai trebuiesc niște treceri de pietoni, să facem economie la benzină, nu mai
trebuie să conducem, ne dăm jos și împingem mașinile, că-i mai mare viteza,
doar melcii ne pot depăși! Plus că pietonii vor putea circula în liniște pe
capote! Ba, dacă deschidem portierele, vor putea traversa și peste cutia de
viteze, oricum nu-i interesează, la ei trecerea de pietoni e sfântă,
democratică și peste tot! Grație celor cu idei de astea,(cărora știm cum să le
spunem în particular!), orașul va intra în Guinness Book, drept "Orașul
Nesfârșitelor Opriri"!
Dragă Moș! nu uita să mai faci niște sensuri giratorii, ca
cele proaspăt frecate cu maioneză, a început să ne placă să ne învârtim în
cerc, nu ne mai ciocnim decât la Confecții și în alte două sute de locuri, unde
nu avem trecere de pietoni cu mașina! Zic că două sensuri giratorii, pe capăt
de stradă, nu pot fi decât diabolic de eficiente, mai ales dacă firmele de
asigurare sunt chiar la doi pași! Dacă mai pui și niște sensuri, din astea, în
jurul locurilor unde se aruncă gunoiul, faci și economie la buget, vor fi
semnalizate din belșug, nu ca lucrările din carosabil, despre care am tot
guițat, fără urmă de șorici pârlit! Cât despre câinii maidanezi, de ce nu-i iei
acasă, la Pol, să țină loc de reni? Nu mai avem mult și vom inventa primul
motor eco, pe baza de turbați! Chiar dacă te-ai angajat să ne scapi de ei, tot
se înmulțesc bezmetic, e frig și fac, și ei, ce-s învățați - puiesc!
Dragă Moș, dacă ești solemn, vezi ce fac ăia în Consiliul
Local, poate, la anul, cad la pace și nu mai trag la gioale, are cine să ne-o
tragă, și-așa, fără ei! Dă-le, cadou, nițică minte, că n-au destulă, le-a rămas
mică și cu găuri! Dar mi-e teamă că-i degeaba, tot pe-a lor, o rad!
Și mai vreau puțină sănătate, nu vreau să ajung la
Spitalul Municipal, unde asistentele așteaptă pe Moș Șpăgilă, să le aducă
puțintică atenție pentru pacienți! Până modernizați spitalul, mai bine
goliți-le sacul cu daruri, nu sunt plătiți acolo să le moară pacienții,
așteptănd să vină Unul Nou! Și mai dă și tu, cu dreapta, că medicii buni tot
fug de frica fosilelor antediluviene, încrustate în scaune. Dacă e să mor, să
știu că am murit de moarte bună, nu de Moarterea, cum o mai fi chemând-o și pe
doctorița aia!
Atât pentru azi! Iar dacă vrei să-ți știi horoscopul până
de Sf. Ștefan, apelează, Moșule, 660666, sau scrie-mi, dacă nu ți-e frică s-o semnezi, ca
primarul!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu