Mândra mea-i frumoasă - coz!
Fața ei, de crețișoară,
Măselarița, omoară!
Frunză verde, măghiran,
Cu ochi verzi - frunză de hrean,
Mândra mea, lumânărică,
Rău te strânge, la burtică!
“Barba popii” se-nfioară,
Păpădia, lin, coboară,
Când, ca floarea de cicoare,
Mândra mea, în drum, apare!
Orice iz, ce viața-mi strică,
Busuioc și levănțică,
Mândra îmi aduce leac!
Capul, de mi-e un dovleac,
Vede doar măceș și in
Și, pe limbă, țep de spin!
Frunză verde anason,
Mândra mea mă ia-n balon -
Nu prea știu ce vrea să spună,
Seamănă a mătrăgună!
Nu-i nici mentă, nici potbal,
C-are dinții, ca de cal!
Eu, cu chip de gălbenele,
Dragă mi-e inimii mele,
Dar nici cornul, nici cucută,
Nu mă scapă de-o bătută!
Frunză verde de ferigă,
Am pus-o de mămăligă -
Mândra mea, frumoasă - măr,
Mi-a pus rozmarin, în păr!
Și mi-a pus și cerentel,
De-am rămas bâlcâz și chel!
Din mijloc, mi-a dat o fentă,
M-a tratat, apoi, cu mentă,
De-am ajuns la barbă albă,
După ceai de mac și nalbă!
După ceaiul de cireș,
Mă simt cald și total-fresh!
Cătina și cu frăguța,
Seamănă cu ea, drăguța!
Frunză verde de hamei,
Ei! cam asta-i treaba ei -
Tratament medicinal,
Să n-ajung pe la spital!
Și, dacă la cap, se suie,
Am s-ajung să fiu gutuie!
Cu miros de iasomie
Sănătate, să îmi fie!
Mândra mea a avansat -
Nu mai face ceai curat,
Nu mai bea ceai de crușin,
Bea din frunze de smochin!
Ceai de-afin și de curmal,
De castan și de migdal!
Nu mai vrea ceaiuri locale,
Ci din plante mondiale!
Mă întreb! Un gând mă rage -
De la asta i se trage?
Că arată-acum, la boi,
Verde, precum un broscoi!
Și-a ajuns ca o silfidă!
Mai exact, ca o stafidă!
Ce mai modă! Fericire
E să ții cură de slăbire?
Dragostea nu e un fleac!
Ea e iarba cea de leac!
Nu mai vreau zeamă de pai-
Ci tu, mândră, ce-mi dădeai!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu