Nora năvălește ca o tornăduță,
trântit ușa, după ea. Nu grohăie nimic, are niște draci întortocheați, încinși
pe plită! Soacra o privește câș, nu e prima dată când tânăra face pe ea, de
nervi! Barem, de-ar fi ultima oară când o mai vede așa, i s-a acrit și borșului
din chiup, de atâtea neînțelegeri.
-M-am săturat să fiu sluga
lui! se răsti, la vânt, nora, uitându-se, cu coada ochiului, la dușman, poate -
poate deschide gura, s-o ardă.
Dar soacra, pățită, tăcu,
dând naștere la un nou val de drăcușori nedomoliți:
-Îl știu eu, bine, pe
bărbată-meu! Că l-ai educat bine, să-și bată joc de mine! Am ajuns de râsul
lumii!
Soacra se încăpățână să
tacă, deși ochise sucitorul, așezat strategic, la îndemână. Nevăzând nici un
râs al lumii, se prefăcu că a auzit, dar are limba încrucișată, deci nu
răspunde la provocări.
-Nu-l pot dezobișnui să
facă pipi, pe capacul de la WC! Îl știu eu, bine! îmi face-n ciudă! Nu știu cum
l-ai educat, dar e un bădăran prost crescut!
Era, totuși, prea mult pentru
soacră-sa:
-Parcă ți-a povestit ce
sărăci eram, când erau copiii, mici? Cu WC-ul, în fundul curții? Despre capac,
nici vorbă, am descoperit mai târziu ce-i ăla! Cât despre tras apa...!
- Știu eu mai bine, o face
de-al naibii, să mă înfurie! Vrea să se răzbune, că nu l-am așteptat cu masa
caldă toată săptămâna. Eu am fost cinstită, de la început, i-am spus că nu mă
pricep la gătit! N-am gătit, și gata! Am încălzit, eu, masa, cu fierul de călcat, dar tot nu i-a plăcut!
“După
câte chimicale ai pe tine, n-aș zice că nu te gătești!” gândi clar-obscur, soacra.”Că ai fost cinstită, mai discutăm, tot nu știe fiu-miu,
de avortul din preajma nunții! N-am de gând să-i spun eu, are, bietul, nevoie
de liniște! Iar cu zăluda asta...!” Totuși, tăcu în continuare, conștientă că e prea bine
cunoscută râca generală, dintre noră și
soacră. Tot ea ar pica de curcă, dacă ar riposta, și n-ar rezolva mare scofală,
ar genera și mai multă ceartă!
- Știu eu, mai bine, cu
cine mă culc! Cunosc marfa, nu mă păcălește el! nu se lăsă nora, întoarsă de la
țâță, de calmul “babetei”. - Mi-a făcut mucii, ochean, că n-am dat cu aspiratorul sub pat!
Dacă nu-i convine, să pună el mâna! Sau să ne luăm femeie în casă, cum aveam la
mama! Cum aș putea să fac așa ceva, cu unghiuțele mele? se miră, sinceră,
răsucindu-și ghiarele încovoiate ca la ulii! - Când m-a luat, mi-a promis că are
grijă de mine! M-a păcălit, știu eu mai bine!
Soacra aruncă o privire la
nasturele lipsă, absent la apel exact în zona coapsei, unde pielea bronzată a
norei, se identifica cu lipsa slipului. Oftă lung, lăsând-o să creadă că este
impresionată de “suferința” ei, dar, de fapt, fiind îngrozită de totala lipsa de noțiuni privind
gospodăria, a acesteia! Cine a mai văzut un om matur, care să se sperie de un
ac, neștiind ce-i ăla, sau să boldească ochii, la modul cum taie soacră-sa tăieței,
pe care i-a confundat cu niște viermișori? Săracu’ fiu-său! la câte duce dorul!
- Nu m-a mai scos la
restaurant, de vineri! Știu eu, bine, nu-i pasă de mine, care stau toată
ziua, singură, în casă, uitându-mă la telenovele! Și plictisindu-mă de moarte!
Nici nu vorbește de concediu, parcă s-a însurat cu serviciul ăla! Și nici
plătit cum trebuie, nu e! Mare circ - director la o bancă! Nu ne putem schimba
mașina, decât de 3 ori, pe an! Cu tot postul lui, n-a fost în stare să-mi
aranjeze luarea permisului de conducere, fără să mă amestec cu toți țăranii, în
trafic! Știu eu mai bine, cu cine mi-am încurcat zilele, eram liberă și
deșteaptă, nu ca acum...!
Soacra, cu riscul unui
accident vascular, nu se mai putu abține - cu voce domoală, se puse pe sfădit:
-Nu știu, ce știi,
dar nu știi nici ce-ngroapă cotoiul lui Parmezan! Să socotim nițel - sunteți căsătoriți de un
an și două luni! Dacă mai punem și cele patru luni, cât ați stat împreună, de
când v-ați cunoscut, ghici cât face? Trei ani, crezi? Oricum, eu îl știu de 28
de ani și, ai dreptate! mi se pare că nu-l cunosc defel! Un mic amănunt - eu
l-am ținut și-n burtă! Și nu cred că-l cunosc bine, ca tine! Așa că-ți dau
dreptate, tu-l știi mult mai bine! Poate știi și cu ce s-a intoxicat, când avea
4 ani? Că avea aceleiași simptome, ca atunci când veniți, amândoi, în vizită –
e tare constipat și vinețiu!
Mamă, dragă, tu-l
știi mai bine - eu, deloc! Nu-l știu
nici săritor, nici muncitor, nici deștept! Degeaba a învățat atâta carte, 18 ani, că tot un bădăran necioplit a
rămas! Nici când a fost la Oxford, n-a învățat mare chestie, cum nu s-a lipit
de el nici doctoratul ăla de rahat, de la Standford! Noroc cu tine, care-l
cunoști așa bine, că te-aș ruga să-mi povestești ce fel de mâncare e favoritul
lui, că eu, din cele 16 feluri pe care i le-am vârât pe gât, n-am descoperit
decât 16? Știi câte mai ține minte, după un an, cu tine? Zero barat! Dacă tot
știi totul despre el, lămurește-mă de ce horcăie noaptea? O fi din cauza ta sau
din cauza abnee-ii, pe care o are? Nu
știi dacă se sufocă? Posibil, îl cunoști mult mai bine! Știi tu, mai bine...!
Dar știi ce cred eu? – voi veți probleme nu din cauza mâncării calde, nu din cauza menajului, la
care chiar le știi pe toate, ci dintrun motiv mult mai serios, pe care fie nu
vrei să-l spui, fie te prefaci că nu-l știi!
Poate că ar mai fi
continuat, dacă fiul n-ar fi intrat! Văzându-l, nora începu să toarcă, făcând
motanii din cartier să-și dea ochii peste cap:
-Vai,
dragule! Iubițel, nu te așteptam așa devreme! Chiar îi spuneam mamei, că ești
un dulce!
Tânărul o privi
ciudat, de parcă o văzuse prima oară, apoi mormăi, de se cutremurară geamurile:
- Noi nu am terminat
discuția începută! Cred că nu te cunosc deloc, acum îmi dau seama că trebuia să
clarificăm lucrurile mai demult! Nu e nici o problemă, că nu știi să miști un
ac! Dar că nu vrei să auzi de copii, asta nu se poate! Te știu eu, bine, cum le
sucești! Mamă, miroase a tocăniță cu carne de vită, aia pe care ți-o ceream
mereu! Doar tu știi ce-mi place mie! Și mai știu că mă iubești, de aia nu-i
zici nimic nurorii, cum fac alte soacre!
