miercuri, 27 aprilie 2022

SĂTUL DE VRĂJELI PE BĂȚ

(NEW!)
Mai crudă, ticăloasă, decât ciuma,
Un cineva a inventat MINCIUNA!
De fapt, mai cred, la cât e de fudulă,
Că-i precursoare la prima celulă!
Știe să placă și să măgulească,
Așa ajuns-a să ne păcălească!
Dar să nu cătăm departe vinovați-
Ne place și, după ea, suntem turbați!
O fi ea deșănțată, făcută pe tăcute,
O fi având madam picioarele prea scurte,
Dar s-a fardat și face multă sală,
De ajuns, din ghimpe, genitală...genială!
Voi, posesori de bâlbe și vrăjeli,
Mă cam băgați cu sila-n bănuieli:
Fața s-a scurs și nasul, s-a lungit,
De unde aveți oare, putere de scornit?
Se spune că nu poate exista creație,
Acolo unde nu e pic de imaginație!
Dar mă scuzați!o minte constipată,
Naște SF-uri și o face lată !
Voi cu minciuna, prea vă credeți mari!
Mai bine apucați-vă de-mperecheat... țânțari!

 

Publicat de Niciun comentariu:

FINAL CUNOSCUT

 (NEW!)

Scoasă din țâțâni, de oameni,
Face gură coana broască:
-Te aduni, cu cin' te-asemeni-
La râios, cu cea râioasă!
Văd că mă priviți cu ciudă
Și, de mine, vă mirați,
Veți vedea ce vă așteaptă,
Chiar cu ochii bulbucați!
Așteptați voi, mult și bine,
Să vă - mbie viitorul!
Mai degrabă aveți surpriza
Să îi crească broaștei, părul!
Cu așa deștepți la cârmă,
Veți pupa sfintele moaște!
Că atât îi duce mintea -
Până la piciorul broaștei!
Nu le-aveți c-orăcăiala,
I-ați lăsat să facă - o... varză!
Prea târziu țipați acuma,
Nu vă crede nicio barză!
Ciuguliți "mătasea broaștei"
De prin lacuri full de mâl,
Și mai speriați copiii,
Când o treceți pe "bâl-bâl"!

A tăcut, nefericita!
Nu mai poate să vorbească-
Ca și noi, de bună voie,
A primit lacăt, la broască!
Publicat de Niciun comentariu:

POVEȘTI CU VEVERIȚE MUTANT

(NEW!)

)

-Dragule, de ce lasă dâră pasărea aia, că pătează cerul?
-Nu e pasăre, e avion! Și nu pătează nimic, e înnorat!
-Vezi că ești murdar pe obraz! Stai să te curăț!
-Nu e nimic, ăla era ochiul meu, pe care ai vrut să-l ștergi cu umbrela. Și mi-ai băgat și-un deget în celălalt!
-Ce vrei să-ți gătesc in seara asta?
-Orice, numai nu mai încurca sarea, cu zahărul: doar tu puteai pune sare în cremă de zahăr ars!
-Nu te mai uita urât la mine, că mă sperii!
-Nu mă uit la tine, priveam doar la ăla care vroia să-ți fure geanta.
-Minți, te uitai la fata aia tânără!
-Hotărăște-te: priveam la tine sau la "tânăra" aia mai bătrână decât soacra-mea, care a trecut?
-Las' că te știu eu: c-un ochi la făină, și cu altul, la slănină!
-Nu te contrazic, ai dreptate!
-Vai! ce minunat: uite ce veveriță frumoasă trece pe lângă tine! Da' de ce te-ai răcit așa brusc?
-Pune, naibii, ochelarii ăia, până nu faci o prostie: nu era veveriță, veverițele circulă prin copaci, nu pe lângă tomberoane! Ăla era un șobolan talie mare, la care nici un câine de talie medie, nu s-ar fi dat!
Publicat de Niciun comentariu:

GRABA STRICĂ TREABA MARE!



(NEW!)
Ce forfotă și ce goană e în toate,
De parcă s-a finit și ouăle-s stricate:
Cam alandala și-n scrâșnetul de roți,
Ne bulucim în viață! Da, noi toți!
Până și schiopul aleargă, de cârje, dus,
De parcă secundele în ghenă, i-au apus.
Orbul, în grabă, zidul, nimerește,
Nu vede cine-l mână și cine îl zorește.
Ologul, poposit în scaun, clar, șofează,
Se vede după cum accelerează!
E-o goană mare, parcă-i zi de cros,
Ni s-ar fura ciolanul, ce-l păstram de ros,
Ni s-ar fura și ouăle, din cuibar,
Și ne grăbim, că moare timpul, iar!
Mic, mare, mândru, falnic, deșelat,
Ne-am pus, prieteni, cu toții, pe-alergat!
Doar un bătrân se uită și nu vede
Cum fiecare-n goana lui, umil, se pierde:
Timpul lui s-a dus și încă mai trăiește,
Pentru că timpul nu-l mai doare, nu-l rănește!
La viața lui, s-a repezit s-o-nșface,
Acum, vrea doar... liniște și pace!
Dă graba fără de folos, în spate,
Pentru mult mai puțin de-un dram de sănătate!
Deci, cu graba nu ajungeți într-o lume nouă -
Așa că...multă sănătate vă doresc eu, vouă!
Publicat de Niciun comentariu:
Abonați-vă la: Postări (Atom)