(NEW!)
Scoasă din țâțâni, de oameni,
Face gură coana broască:
-Te aduni, cu cin' te-asemeni-
La râios, cu cea râioasă!
Văd că mă priviți cu ciudă
Și, de mine, vă mirați,
Veți vedea ce vă așteaptă,
Chiar cu ochii bulbucați!
Așteptați voi, mult și bine,
Să vă - mbie viitorul!
Mai degrabă aveți surpriza
Să îi crească broaștei, părul!
Cu așa deștepți la cârmă,
Veți pupa sfintele moaște!
Că atât îi duce mintea -
Până la piciorul broaștei!
Nu le-aveți c-orăcăiala,
I-ați lăsat să facă - o... varză!
Prea târziu țipați acuma,
Nu vă crede nicio barză!
Ciuguliți "mătasea broaștei"
De prin lacuri full de mâl,
Și mai speriați copiii,
Când o treceți pe "bâl-bâl"!
A tăcut, nefericita!
Nu mai poate să vorbească-
Ca și noi, de bună voie,
A primit lacăt, la broască!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu