SPIRITUL DE TURMĂ (I)

Trecând peste oricare teorie conspiraționistă, apariția lui SARS CoV-2, cunoscut drept boala COVID 19, a fost, pe alocuri, dacă nu providențială, cel puțin benefică. Unora, nu la toți, celor plecați dintre noi, nu le-a prea priit! De aceea, observăm că nu e bine să urezi cuiva –SĂ DEA BOALA-N TINE!, la unii nu se prinde și rămânem cu buzele botoxate.

     Din nefericire pentru noi, majoritatea, spaima a prins serios, teren, ceea ce înseamnă că e treabă serioasă, nu figură de stil. Cum scriam și altă dată, ca să mă aflu-n treaba mare, care ne domină astăzi, pe toți, nu prea mă duce “bostanul”- de ce TOATĂ LUMEA e morcovită? Ce nu s-a priceput: predispoziția unui deces performant revine mai ales persoanelor cu imunitatea - varză murată?!? Ah! nu prea știm cum stăm cu sistemul respectiv! atât datorită durerii noastre în fund, de până acum, privind efectuarea controalelor medicale, cât și a durerii în fund, a statului român, de a ne ocroti, barem de formă. Putem să ne dăm cu același fund, de pământ, o mie cinci sute de ani, sistemul bramburit de sănătate a luptat contra noastră, să fugim de el (și-o să revin!), până am renunțat. Pe scurt, decât să apelezi la doctori și spitale, mai bine îți bagi un deget, drept supozitor! Și, pentru că distanțarea să fie serioasă, “legislația” a complicat lucrurile: hârțoage, probleme la locul de muncă, timp pierdut, plus biluțe negre și etichete cu “bulangiu chiulangiu”! Paranteză: tot rahatul ăsta de sistem a creat și posibilități de sărituri peste cal, generatoare de șpăguțe grase, împărțite cu cei care l-au creat. Caz: adeverințele medicale pentru ajutor social. Toată frăsuiala a condus la îndoială și hârăială, în timp ce unii stăteau cu basănăul, pe comoară!

            În paralel, noi, fraierimea, în timp ce cotizam (sau nu!) la sistem, umpleam farmaciile și ne tratam după ureche, mai nou, NET-ul fiind mai doctor, decât vracii! Ce nu pricipirăm noi, e că nici medicamentele nu mai sunt ce erau odată și multă lume nu știe nici acum care e diferența între ele și suplimentele alimentare! Astea din urmă, fiind , de fapt, cam ce dădea baba Despina, odinioară, pe vremea lui Mircea cel Bătrân, după o rețetă de la dacii liberi, moștenită de la Homo Sapiens Neanderthalensis. Și-am uitat de frecții cu spirt, la picior de lemn, mămăligă (fără tochitură) pripită cu seu de oaie, de pus pe pectorali, gargara cu gaz sau sare, “trasul”oaselor dislocate, călcatul pe spinare, și chiar mersul prin iarbă, cu picioarele goale! În loc de sănătate, golire de pungă, plus posibilitatea ca să scapi de una, să dai de două – a se vedea contraindicațiile!

            Cum? deja am călărit ceva din beneficiile apariției COVID 19? Fără să subliniez cum s-a furat prin “sistemul de sănătate”? Nu mai e nevoie, s-a văzut cum ne-am dus dracului, cu tot cu el și cei care l-au gestionat? Îmi dați voie să zic doar un pic?: voi, cei care erați plătiți să ne păstrați sănătoși, ce-ați făcut ca să funcționeze dumnealui, sistemul? Pe unii dintre voi, nu vă pot considera “eroi”, pentru că ați tăcut și v-ați luat salariile și șpăgile, în timp ce căutați cu ochii, după alte surse! Așa cum nu pot să consider că noi, ceilalți, pe lângă victime, suntem și eroi, PENTRU CĂ AM TĂCUT ȘI AM FĂCUT CAM ACELAȘI LUCRU – AM PROFITAT  DE SISTEM! DE ÎNTREG SISTEMUL! Acum, când Moartea ne-a arătat, (ca și până acum, de altfel!), cât suntem de mici, descoperim lumea pe care am ignorat-o, zicând că pe noi nu ne afectează!

            Ei, bine! iată cum ne afectează! Și cum o să ne mai afecteze!

                                                                                                                            (Va urma)

ÎNVĂȚĂM! ÎNVĂȚĂM! ÎNVĂȚĂM! POATE NE ȘI SĂTURĂM! (V.I. LENIN)

Î: Când a spus Lenin celebra vorbă: învăţaţi, învăţaţi, învăţaţi!?

R: Când a văzut carnetul de note al lui Hitler!

Na! trebui vremea, să vie,

Să-nvățăm - DEMOCRAȚIE!

Cum? până-acum n-am învățat

Cum e statul democrat?

Na! veni și “ bucuria”-

Cea urâtă - pandemia!

Dintro dată – ne dorim

Din astea, să nu-ntâlnim:

Diavoli, astăzi creștinați,

În biserică, lăsați!

Babe, fâțe-odinioară,

Ce aghiazma o măsoară,

Comentând, că e păcat,

Să fii, maică!... desfrânat!

Hoți, cerșind la drumul mare,

Că n-au whiskey și mâncare!

Ucigași, cântând în strană,

Că le trebuie pomană!

Interlopi, cerând dreptate!

Politruci, zicându-ți FRATE!

Și români, ce au uitat,

Cum e… pomul lăudat!

Și, în timp ce stăm ca proștii,

Ce fac democrații noștri?

Poartă măști, cu multă fală,

De! pandemie electorală!

Trec la trenuri, fără semn,

Încărcate, vârf, cu lemn!

Nu se taie , nicăieri!

Dar plantăm…cocotieri!

Pe la vămi, stau ciotcă, frați,

De prin UE, alungați!

Acum, nu mai sunt prea buni!

Să se ducă la români!

Nu-i primim? măcar 3 sferturi?

Ce hilar - și ei au drepturi!

Tot mai așteptăm, ca alți

Să ne creadă democrați!

Să ucidă pandemia,

Și cu ea-odat’!prostia!

Nu am înțeles deloc-

Viața nostră nu-i un troc-

Și odată-n horă prinși,

Noi suntem, cu toții, -nvinși!

Suntem vulnerabili, băi!

Și mai mult - suntem și răi!

Concluzie:

Trebuie învățătură multă!

Dar să știți –viața e scurtă:

Ce n-am eu, îți dau și ție -

Asta da! democrație!

BUNICUL SE ÎNTOARCE!

     Galben și tras la față, bunicul se așeză în fotoliul lui preferat, montându-și singura ureche validă, către nepotul care se pregătește de-un dialog cu surzii:

-Măi băiete! mă bucur că te văd iar! Ultima dată, când te-am văzut, erai în premergător! Acum ești la școală?

-Ei! bunicule! sunt la master! Am mai trecut pe la tine, dar fie era ora rugăciunilor, fie dormeai și n-am vrut să te trezesc!

-E bine că ai hamster! Și eu, când eram ca tine, aveam un câine, Câț! Așa l-a botezat taica, că nu asculta de marș, ci de câț! A murit  de râs,  l-a mușcat de gât un râs!

-Dar ce-i cu tine, ești bolnav?

-Eu, bolnav? Nu! tocmai ce m-am întors din “împărăție”, unde am interpretat ”bâlciul deșertăciunilor”!

-(A luat-o moșul, razna! )Nu prea înțeleg – de unde ai venit?

-De pe „tron”, că mă rupe-o diaree! Vorbesc în metafore, să par mai tânăr și mai vivace! Am luat o rețetă veche - 2 kile de orez, să-mi treacă! Doar că am uitat dacă trebuia să fie crud sau fiert!  L-am luat crud și acum aștept să fiarbă! După care am băut cele 2 kile de apă pe zi, regulamentare! Aștept rezultatul!

- Cu atâtea medicamente noi și bune, mai apelezi la tratamente empirice, fără să consulți un medic ?

- În răzbel, cu apă de ploaie, ca și-acum, ne făceam bine! Azi, cu atâția oameni genitali, nu te mai faci bine, te faci rău!

- Geniali, bunicule!

- Las’ că știu eu pe unde au ieșit și în ce categorie să-i bag! Că m-am dus la spital, la urgențe, și n-am putut să sar gardul!

-Acum, cu pandemia asta, spitalul tratează doar pe cei cu COVID 19! Nu puteai să dai un telefon? La medicul de familie?

-Am vrut să dau cu telefonul, dar al meu nu e din cel pentru dește, e băgat în priză. Am dat telefon la 112 și m-au întrebat de ce sufăr. M-am apucat să enumăr: cardiac, diabetic, prostată, ulcer, hernie de plisc, artrită și că sufăr, de fac pe mine! Cucoana de-acolo m-a amenințat, că vorbesc urât, a răsuflat mai ușurată decât m-am ușurat eu și mi-a spus că n-am nimic, bine că n-am coronavirus! Pot să stau liniștit acasă, n-au destui saci! Oare chiar așa de gravă e diareea mea, să umplu saci?

- Ei! bunicule! bine că nu tușești!

- Crezi? Tușesc! dar acum mă abțin, nu e cazul să tușesc! Că nici hârtie igienică, nu prea am, a cumpărat-o vecinul pe toată din magazin! Cred că vrea s-o pună-n răcituri. L-am auzit când spunea că îi trebuie ceva care încheagă bine. O fi bună și la pînticăraie, că mă bag și eu?

- Dar cum se face că auzi cum trebuie, iarăși?

- De la Imnul Național, mi se trage! M-a șocat ideea. Și aud acum și ce nu vreau!

- Eu am să plec, am ceva urgent de făcut!

- Baia i-acolo!

- Nu asta am de făcut! Trebuie să răspund la niște mail-uri!

- Vreo două cutii de email, de la ruși, din război, mai sunt în debara! Poți să le iei tu, s-au uscat!

- Să stai în casă, auzi? Să nu ieși în stradă, că mori!

- Să mori tu? Pe mine nu m-au omorât nici războiul, nici comuniștii! Și nici ăștia de azi, n-au reușit! Și eu cum îmi cumpăr medicamente, dacă stau în casă?

- Lasă că nu-ți mai trebuie! Și decât să iei amendă, la pensia mata, mai bine îți cumperi izmene noi! Sunt de viitor, e plin Net-ul de oferte! Ah! n-ai Net!

IARTĂ-MĂ!

     Parcă înnebunise toată suflarea, cu mic, cu mare! Până și animalele pășeau alandala, cu ochii în pământ și coada-ntre picioare! Nu există răbdare, înțelegere, păsuire, iertare! O scânteie și bumm! atmosfera ia foc din te-miri-ce!

            Se simțea sleit de slalomul ăsta printre situații ilogice – parcă niciodată oamenii nu fuseseră mai neînțelegători și mai obtuzi, cum erau acum! Epidemia de gripă și coronavirusul nășteau în fiecare moment noi specimene umane, care, în alte condiții, s-ar fi comportat aparent normal: e de-ajuns să tușești și fuge lumea din jurul tău, de parcă ai avea ciumă! Chiar dacă ei tușesc, ceilalți sunt bolnavi! Fobie, la asta s-a ajuns! De aceea, toți sunt mai nervoși decât de obicei. De parcă, de obicei, nu sunt foarte nervoși! 

             Și-atunci se leagă precum boala, de omul sănătos!

            Așa a ajuns un pachet de nervi – nu apuca să facă doi pași, că se găsea minimum unul, să nu behăie a ceartă! Când a ajuns și la capătul răbdării, deja era bolnav și internat la psihiatrie. Cu nervii în papiotă și pe moațe. De unde a fost externat – nu era grav, n-avea COVID 19! Atunci și-a amintit un citat dintrun bioenergetician și parapsiholog moldovean, unul Lazarev: ”Când te supără cineva, cere-i iertare! “ Tot eu să-i cer iertare, după ce mi-a dat cu toporu-n cap? Da! - De ce? Și a uitat explicația! I-a trecut prin minte - Dar nu oare Mântuitorul ne arată un mijloc ușor de a șterge toate păcatele noastre. „Iertați, și vi se va ierta vouă.”?

            Cum – necum, el a început să ierte: sistemul plin de incompetenți și neputincioși politic! Care par afectați, dar li se rupe la băscuță! cât nu mor și nu le moare nimeni!  Deși n-ar paria - doar dacă nu au o armă secretă! A iertat și sistemul corupt, unde au furat toți, dintre care unii participanți arată azi, cu degetul. Poate din cauză că nu sunt suficiente pușcării dotate corespunzător, să înghită atâția hoți! Deși trebuiau închiși în spitalele pe care le-au „prăduit”!

         A iertat și cadrele medicale: chiar și după ce li s-au mărit salariile, unii tot după șpagă s-au uitat! Au privit de sus pacienții și i-au tratat doar procedural, nu și omenește! Tocmai pentru acei dintre ei, care au fost oameni, i-a iertat pe toți – ei nu merită să moară, doar pentru a se simți el, împăcat! Sunt dintre ei care simt azi la ce sistem au participat!

            I-a iertat și pe cei care au ridicat prețurile – cu ce sunt vinovați, dacă nu s-au luat măsuri oficiale împotriva măririi? Mmm! să zicem că i-a iertat și pe cei care au știut dinainte și s-au folosit de asta. Oricum, dacă treaba evoluează negativ, profitorii s-ar putea să geamă, uitându-se la conturile lor grase. Virusul nu e la fel de iertător!

            I-a iertat și pe neîncrezători -nu pe fiecare duce capul! Lucrează la iertarea celor care sfidează realitatea, considerând că lor nu li se poate întâmpla ceva. Lor, poate nu! dar celor din jur, da! Bașca celor dragi, dacă au așa ceva, exceptându-se pe sine!

            I-a iertat pe bătrâni – de ce să fie ei, vinovați? Poate nici n-au înțeles despre ce este vorba, poate trebuia insistat, până la înțelegere. Poate nu mai pun preț pe viața lor și pe viețile celorlalți. Atunci i-a privit mai atent și l-a frapat că bătrânii noștri, nu seamănă cu bătrânii “altora” -  majoritatea nu sunt eleganți, veseli, binevoitori, înțelegători, fericiți! Par foarte aiuriți și nemiloși, optuzi și în căutare de reduceri!

            Și-a iertat apropiații și rudele – oameni sunt și ei! Nu poți cere, de unde nu e!

            A iertat viața, pentru că nu l-a tras de urechi: până azi, ani în șir, n-a băgat de seamă pomii înfloriți!  Acum a văzut  că până și copacii suferă – mor și ei din cauza vremii și a bolilor! Se usucă, cum s-au uscat și sufletele oamenilor din perioada ME, ME, ME!

            L-a iertat până și pe bunul Dumnezeu – poate că El are vreo socoteală ascunsă, cu fiecare! Poate vrea să-i ia la El, pe cei buni! Sau pe cei răi! Dacă tace, știe El ce face! Poate tocmai asta ne trebuie – să ne întoarcem în timp, să redevenim umani și să iertăm!

           Și, după ce a terminat lista cu cei iertați, s-a simțit mult mai bine – nu-i mai trebuia iertare!