BUNICUL SE ÎNTOARCE!

     Galben și tras la față, bunicul se așeză în fotoliul lui preferat, montându-și singura ureche validă, către nepotul care se pregătește de-un dialog cu surzii:

-Măi băiete! mă bucur că te văd iar! Ultima dată, când te-am văzut, erai în premergător! Acum ești la școală?

-Ei! bunicule! sunt la master! Am mai trecut pe la tine, dar fie era ora rugăciunilor, fie dormeai și n-am vrut să te trezesc!

-E bine că ai hamster! Și eu, când eram ca tine, aveam un câine, Câț! Așa l-a botezat taica, că nu asculta de marș, ci de câț! A murit  de râs,  l-a mușcat de gât un râs!

-Dar ce-i cu tine, ești bolnav?

-Eu, bolnav? Nu! tocmai ce m-am întors din “împărăție”, unde am interpretat ”bâlciul deșertăciunilor”!

-(A luat-o moșul, razna! )Nu prea înțeleg – de unde ai venit?

-De pe „tron”, că mă rupe-o diaree! Vorbesc în metafore, să par mai tânăr și mai vivace! Am luat o rețetă veche - 2 kile de orez, să-mi treacă! Doar că am uitat dacă trebuia să fie crud sau fiert!  L-am luat crud și acum aștept să fiarbă! După care am băut cele 2 kile de apă pe zi, regulamentare! Aștept rezultatul!

- Cu atâtea medicamente noi și bune, mai apelezi la tratamente empirice, fără să consulți un medic ?

- În răzbel, cu apă de ploaie, ca și-acum, ne făceam bine! Azi, cu atâția oameni genitali, nu te mai faci bine, te faci rău!

- Geniali, bunicule!

- Las’ că știu eu pe unde au ieșit și în ce categorie să-i bag! Că m-am dus la spital, la urgențe, și n-am putut să sar gardul!

-Acum, cu pandemia asta, spitalul tratează doar pe cei cu COVID 19! Nu puteai să dai un telefon? La medicul de familie?

-Am vrut să dau cu telefonul, dar al meu nu e din cel pentru dește, e băgat în priză. Am dat telefon la 112 și m-au întrebat de ce sufăr. M-am apucat să enumăr: cardiac, diabetic, prostată, ulcer, hernie de plisc, artrită și că sufăr, de fac pe mine! Cucoana de-acolo m-a amenințat, că vorbesc urât, a răsuflat mai ușurată decât m-am ușurat eu și mi-a spus că n-am nimic, bine că n-am coronavirus! Pot să stau liniștit acasă, n-au destui saci! Oare chiar așa de gravă e diareea mea, să umplu saci?

- Ei! bunicule! bine că nu tușești!

- Crezi? Tușesc! dar acum mă abțin, nu e cazul să tușesc! Că nici hârtie igienică, nu prea am, a cumpărat-o vecinul pe toată din magazin! Cred că vrea s-o pună-n răcituri. L-am auzit când spunea că îi trebuie ceva care încheagă bine. O fi bună și la pînticăraie, că mă bag și eu?

- Dar cum se face că auzi cum trebuie, iarăși?

- De la Imnul Național, mi se trage! M-a șocat ideea. Și aud acum și ce nu vreau!

- Eu am să plec, am ceva urgent de făcut!

- Baia i-acolo!

- Nu asta am de făcut! Trebuie să răspund la niște mail-uri!

- Vreo două cutii de email, de la ruși, din război, mai sunt în debara! Poți să le iei tu, s-au uscat!

- Să stai în casă, auzi? Să nu ieși în stradă, că mori!

- Să mori tu? Pe mine nu m-au omorât nici războiul, nici comuniștii! Și nici ăștia de azi, n-au reușit! Și eu cum îmi cumpăr medicamente, dacă stau în casă?

- Lasă că nu-ți mai trebuie! Și decât să iei amendă, la pensia mata, mai bine îți cumperi izmene noi! Sunt de viitor, e plin Net-ul de oferte! Ah! n-ai Net!