marți, 26 decembrie 2017

JUMĂTATE DE MILION DE ROMÂNI? ATÂȚIA SĂRBĂTORIȚI?

-Bă, Farfandele, nu dai de băut azi, că-i ziua ta? Ia, zi părinte, că tu le știi pe alea multe! Nu e ziua dobitocului?
-Vai! cât de necunoscător ești, fiul meu! Numele este de origine grecească - Stephanos - și înseamnă "coroană", "ghirlandă", "cunună" (cu care erau încununați învingătorii). La noi, formele curente au fost și sunt Ștefan și Ștefan(i)a, diminutivate mai ales Fane, Fănel, Fănica, Fănița, Fana,  iar uneori - sub influența străină - Fanny. Destul de des se folosesc și diminutivele Ștefănel sau Ștefănița, mai rar Ștef(i). Mai recent a apărut și forma feminină Ștefanela (ce pare să fi prins mai bine decât vechea Ștefanida - numele unei mucenițe trecute în calendar).
- Părinte, ce ziceai de Fa-na? Așa-i spun și eu, neveste-mii, când mă scoate din bocanci – Fa! Na de-aici! Că dai prea mult din clanță! Am învățat ceva la cursul de reciclare, ceva  cu femininul  de la fan - Fana! Da’ Farfandel dă băut, sau nu? că am pojar pe mațe și gălbinare, pe frrunti-spiciul meu! Ia mai zi, părinte, mâncați-aș, matale, patrafirul!
- Ștefan a fost primul martir și primul diacon!
- Farfandel dă de băut sau îl fac martir și pe el?
- Ai auzit că am pomenit de vreun Farfandel? În plus, ăsta nu e nume, e poreclă! Mărindu-se numărul creștinilor, după întemeierea Bisericii, a crescut și numărul cererilor pentru diverse slujiri ale apostolilor. Astfel, au fost aleși din cadrul comunitatii, șapte bărbați "plini de Duh Sfânt și de înțelepciune", care să slujească atât în cadrul slujbelor religioase, cât și să supravegheze buna orânduială la mesele comune. Primul dintre aceștia, a fost Ștefan, iar ceilalți șase sunt: Filip, Prohor, Nicanor, Timon, Parmena si Nicolae. Rolul lor in Biserica primară depășea cu mult rolul pe care îl au diaconii în zilele noastre. Ei predicau cuvântul Evangheliei, botezau și ajutau la desfășurarea cultului aparținând organelor de conducere ale Bisericii din Ierusalim.
-Eu n-am reținut decât că, hâc! supravegheau mesele! Uite, pe asta cine o supraveghează, că-i goală? Și Farfandel nu e nume, ci gâscan! O să-i sără penele, m-a pus să-l aștept pe uscat! Mai zi, părinte, te ascult cu ambele urechi, de aia le am așa mari!
-Sfântul Ștefan s-a arătat un apărător al credinței adevărate, cu privire la persoana lui Hristos, mărturisind că El este Fiul lui Dumnezeu, care S-a născut, a murit, a înviat și S-a înălțat la ceruri, pentru mântuirea noastră.
-Eu, unul, nici nu pot să mă ridic de pe scaun, că aș face o plecăciune! De două zile fac cruce, cu limba, când vorbesc, că doar e sărbătoare mare, Crăciun !
 -A fost acuzat că a adus blasfemie lui Moise și lui Dumnezeu. Atunci când Caiafa a întrebat dacă cele ce se mărturisesc despre El sunt adevărate, Sfântul Ștefan a rostit o lungă cuvântare în care a arătat  că Iisus Hristos este Mesia, cel prezis de profeți și că iudeii sunt vinovați pentru uciderea Lui. Furioși, evreii au cerut uciderea lui cu pietre. Dupa ce L-a văzut pe Mântuitorul Hristos în chip minunat în slavă, stănd de-a dreapta lui Dumnezeu, s-a rugat pentru sine și pentru cei care îl omorau: "Doamne, nu le socoti lor păcatul acesta" !
-  Și Carafa ăla, ce-a băut când Ștefan a zis... ! Nu știu ce-a zis, că eram atent la vecina de pe drum, își legăna butoiașul, de-am amețit! Părinte, te-am stârnit cu povești despre mmorți, iar eu, vreau ceva de vie!
- Locul uciderii Sfântului Ștefan a fost in valea lui Iosafat. Avand în vedere că, în vremea aceea, cei care erau uciși cu pietre, nu puteau fi înmormântați în cavoul familiei, se presupune că trupul Sfântului Ștefan a fost pus în mormântul unui creștin. Moaștele sale au fost descoperite în anul 415, atunci când preotul Luchian din Kefar-Gamala a avut o întreită viziune. Când i s-au descoperit moaștele, pe mormântul său scria "chiliel", care în limba ebraică înseamnă "cunună", pentru că, într-adevăr, el a luat, cel dintâi dintre creștini, cununa muceniciei.
- Mi-ai făcut capul, calendar, părinte! Ce te întreb și ce-mi răspunzi! Da’ de băut, putem bea în cinstea tuturor Ștefanilor, părinte?
- Măi Fănică, cred că poți!

LA MULȚI ANI!  tuturor Ștefanilor, FĂnicilor, ȘtefĂnicilor , etc, Și lui frate-meu mai mare -  zis FANE BABANUL! 


SUPĂRĂRILE LUI MOȘ CRĂCIUN! (II)

 MOȘUL, după ce s-a hotărât să scape de asistenții săi, (erau și mofturoși, băgau și mânuța, întârziau și la serviciu!), a considerat că e necesară o revizuire a afacerii sale, de Moș! Râdeau hominizii, de el, cum de nu s-a dat și el pe brazdă, să înceapă o afacere profitabilă, pe net! Prin urmare, și-a deschis un site, pentru o firmă mai veche ”MOȘ CRĂCIUN  ȘI SCUFIȚA ROȘIE” SRL, prin care vindea jucării on-line.
Lucrurile mergeau binișor, comenzi din toată lumea, nu glumă, dar cel mai neplăcut a fost când au început cererile de păpuși gonflabile! Nu se știe cum,( se bănuiește că au intrat hackerii, care aveau boală pe MOȘ), dar mai degrabă se înțelegea că afacerea furniza păpușele, care nu aveau nimic de-a face cu Barbie sau Frumoasa din Pădurea Adormită, ci, mai mult cu Frumoasa Nedormită! S-a apucat MOȘUL să explice că e vorba de-o confuzie regretabilă, până s-a găsit unul să-l facă PEȘTE ÎMPUȚIT! S-a supărat Moșul, el făcea baie de două ori pe săptămână, cum să-l facă împuțit?
Madame Crăciun l-a luat deoparte și i-a pus în vedere să nu mai facă la draci, că-i crapă, dracului, vreun vas de sânge și rămâne Moșul, pătlăgică moartă, o legumă, ceva! S-a apucat dumneai să răspundă la comenzi, și, să vezi drăcie, de ce-i înjura mai tare, de ce erau mai insistenți! Poate credeau că se lasă greu! Până la urmă, ca să scape de avansurile nelalocul lor, Crăciunela le-a spus adevărul – era o babă depășită! Imediat după asta, au început comenzi timide, ce veneau de la bătrânei impotenți, doritori de o conversație fierbinte! Să moară MOȘUL! când a auzit ce șoapte gâfâite scoate Crăciunoasa pe trompă, de i s-au dezlegat baierele de la izmene!
A pus piciorul în prag, dar a alunecat și s-a dus de-a tăvălugul, s-a oprit în gardul-viu-aproape-mort!  Văitându-se de dureri de sale, s-a repezit cu viteza limbricului castrat și i-a interzis soaței să mai răspundă la telefon! Și nici să nu mai dea mesaje! S-a trezit cu spume pe față:
-   Băbălăule, știi cât mi-a oferit un chat, să-i fac pe muritori să… cedeze din toate punctele de vedere? Neam de neamul mătii n-a făcut atâția bani! Tu nu știi decât să dai, ce, ești prost să mai și iei? Muncești ca un fraier, nu tu plajă, nu tu, munte! Numai Pol în sus, Pol, în jos, și trăiești de-un pol juma!
MOȘUL a rămas cu sechele, după asta! Mai ales că, întro seară, a răspuns el la telefon și s-a trezit întrebat cât mai e prețul! A întrebat și el -  PREȚ, LA CE?- La chiloții mătii, peștane! Dă-mi-o pe mamaia, că ești muci!
Până la Crăciun fiind patru luni, și-a văzut de ale lui - a gresat sania, a țesălat renii, a pus la spălat, în mașină, sacii pentru daruri.
Întro dimineață, pe când se scobea în dinți, pe marginea patului, s-a trezit în plin film de acțiune – ușa a sărit surcele, au năvălit mascații, l-au pus pe burtă și s-au suit pe el, în timp ce strigau - Unde e! Unde e?
Dus la sediul poliției, s-a descoperit greșeala monumentală - li se dăduseră o adresă greșită, unde trebuiau să găsească un căutat internațional! Că era, el, Crăciun și Moș, nu era relevant! Și apoi, după ce i s-au pus înregistrările cu clienții, a fost anchetat pentru trafic de carne vie! Noroc că dusese un cadou scump, la un șef de-a ălora, cu un an înainte, l-a recunoscut omul și a putut Moșul să ajungă acasă!
Trei zile a zăcut Moșul! Nu i-a mai ars de nimic, l-au năpădit gândurile negre: - Ce tot atâtea daruri? Meseria asta, de Moș Crăciun, a devenit un sac cu găuri! Una - pretențiile au crescut, nu mai vor jucării, ci scule upgradate! Vor mașini bengoase! Vor aur prelucrat fin! Pietre semiprețioase! Uite, na scrisoare- Moșule, când vii, să-mi aduci un tătic nou, că mama a început să-i încurce! Sau –Vreau un elefant cât casa, să-și bage unghiile aplicate, în gât, mama lui Dorel, că a zis că ei nu-i plac decît elefanții și trompele lor!  Uite și-un politician - Vreau un nou mandat!Ăsta a fost prea scurt, mi-a rămas mic! Sau- Moșule, să-mi aduci un arbore cotit pentru BMW, că nu găsesc modelul ăsta! Nu știu ce-or  fi crezând ăștia, că-s meșter făurar! Cuminți, necuminți, ăștia cer! Că am, că n-am, că e recesiune sau criză economică, ăștia așteaptă cu sacul gol! Să se ducă acolo unde e creștere economică, că și aia e ca mine, de poveste! Mai vor să schimb și datinile, să vin și eu cu motorul,  cu ilici-copterul, cu Flota a 14-a! Au vrut, unii, să-mi fure renii, să-i vândă pe post de mistreți! Lăcomie și dispreț, prea mult pentru un Moș Crăciun bătrân!
Dacă stau bine și mă gândesc, eu sunt singurul care nu primesc ceva! După ce mă fac negru, tot strecurându-mă prin hornuri, tot eu pic de prost! Mai rău, nu încap pe kitul de la centralele termice și mă înjură nasoii!
Așadar, eu sunt singurul fraier, care nu primește daruri! Mi se spune că, dacă nu am grijă de mine, sunt dobitoc, sau prost–beton! N-am primit, în viața mea, o acadea! Nu mi-a dat, și mie, unul, un Colebil! Toți vor numai să primească! De-acum nu le mai dau nimic, să le dea  Statul, că are de unde!
Se aude vocea lui Madam Crăciun:
-Moșulică! Vezi că a venit un plic! Te-au amendat că n-ai depus declarația la timp! Și tu n-ai nici avere! Pierde - vară, ce ești!


SUPĂRĂRILE LUI MOȘ CRĂCIUN! (I)

         Moș Crăciun - Europa de Est, pe numele lui adevărat - Sandu Crăcilă, e foarte supărat- i-a intrat o muscă-n ochi! Când făcea rodajul la sanie! Renii mor de râs, în spatele lui, le-a dat câte un bici pe cocoașă, din te-miri-ce, așa că renii salută musca sinucigașă!
     Moșul întenționa să-și ia concediu, niciodată nu și-a luat, vara are cum să-și ia, dar nu suportă căldura! Plus că duce lipsă de ajutoare, s-au grăbit toți elfii să plece, se plătește mai bine căratul bagajelor la hotel, decât hămălitul darurilor, de Crăciun! Pentru plozi nerecunoscători, care vor să le vâre, în pantaloni, ace de brad, să se simtă Moșul în ton cu sezonul!
            De fapt, ceea ce nu se știe prea bine, e că Moșul-Moș a îmbătrânit rău tare, a dat în bâlbâilă și-i cam senil! Nevoit, în fiecare an, să facă cele trei luni regulamentare, de reînnoit limba, simte că-l lasă puterile, nu se mai poate concentra! Cine își închipuie că e ușor să vorbești atătea limbi și să te mai faci și înțeles cu dracii ăștia mici și pofticioși, e un mare dobitoc! Așa s-a născut concursul de Moși - asistenți, fiecare se putea specializa doar în câteva limbi și mai multe dialecte, era mai bine, decât bălmăjeala MOȘULUI, de unde părinții începuseră să creadă că-i înjură!
            Nea Crăcilă epuizase toate ofertele de locuri de muncă, de unde plecase cu coada-ntre picioare, nu vroia nimeni să ia moși, că nu țin la tăvăleală! Nici cei trecuți de 40 de ani nu stăteau prea bine cu angajarea, așa că postul de asistent Moș - Crăciun îi venise ca o mănușă veche!
            A avut o baftă chioară, nu știa nimic, din ce trebuie să facă, nu știa cu ce se mănâncă treaba lui Moșu’, noroc că Bătrânul era constipat și n-a fost atent când Crăcilă a scos fițuicile și i-a dat bătaie cu copiatul, era, oricum, varză, la limbi! În felul acesta a trecut proba scrisă, iar proba de mânat reni a fost joacă de copii, pe ăia îi mână și un copil de țâță! A cam sfeclit-o la proba de cântat, bafta lui a fost că MOȘUL cam miop, n-a văzut că a pus colinde de pe net!
            Și iată-l, acum, Mare Asistent de Moș, după ce i-a lucrat pe toți ceilalți asistenți, de era MOȘUL, negru, ziceai c-a făcut plajă în Tahiti sau a jucat, la păcănele, toți banii de daruri! I-a făcut Sandu să pară niște maimuțoi, la asta de pricepea româ - nașul nostru, din pruncie! Și așa a devenit, el, indispensabilii lui MOȘ!
            Însă, de la o vreme, a început să curgă plângeri din toate părțile, precum că esticul asistent cam încurca borcanele – în afară de faptul că băga mâna, cu tot cu cap, în fondurile europene pentru daruri, mai vorbea și prostii, de ajunseseră părinții să nu se mai înțeleagă cu plodurile lor, îi învățase Moș-Asistent numai expresii destul de... buruienoase, doar alea erau singurele lui cunoștințe de limbă! Și, la urma – urmei, de unde să știe el cum se spune frumos, în albaneză- să mă pupi dulce!, fără să se încurce cu altceva, din limba greacă?
            Azi e morocănos - pe lângă musca din ochi, i-a intrat și șeaua de la bicicletă-n ...spate, că face economie, nu mai dă combustibil la reni, să-i intre lui, mai mult, la diurnă! De aia merge cu bicleta, nici aia nu-i întreagă, a luat-o de second – hand, și a făcut rost de o factură, ca pentru una nouă! Se răzbună șeaua, că și pe ea a șutit-o de la bicicletă legată cu lanț, din parcarea poliției locale! E o mărime mai  mare, să reziste  la fund baban, de aceea, îl și roade-ntre picioare, i-au ieșit, deja, două bășicuțe! Pe care le confundă tot timpul! Când le dă pe alcool!
            Când se pregătește de zborul normal, sună telefonul și MOȘUL începe să urle la el, cum de au  încăput cele 2012 daruri, în două pungi de plastic, de unică folosință?
           Asistentul dă din umeri,  profitând că nu-l vede nimeni, apoi, când MOȘUL dă-n sughiț, își dă seama că și-a uitat Haifonul pe cameră, l-a văzut Șeful strâmbându-se și dând, mărunt, din buze, într-un mod nu prea ortodox! Cum să-i explice Moșului că cele 5 rude, care-l ajută la împachetat, sunt sărace și trăiesc din ajutor social, n-au bani de cadouri la copii? Mai iau, și ele, cîte ceva, subțire, că doar n-o fi foc!
          Cât timp MOȘUL face spume, Sandu se scobește în dinți cu o pioneză, odată și-odată trebuie să termine hodorogul de spus prostii! Nu-și face probleme, de câte ori o dă-n bară, MOȘUL îl spurcă, dar nu-l dă afară, îi e frică să nu vină altul, în locul lui, mult mai hoț!
      Brusc, se lasă o liniște prevestitoare de rele! N-apucă Asistentul să ciulească urechile, că se și aude o voce suavă:
-Cred că ești obosit tare, Sandule!
Glasul lui madam Crăciun e cumplit de calm, iar toți angajații știu că, numai în situații extreme, se vâră EA! Mai tânără cu 216 ani, decât MOȘUL, nu se bâlbîie și nu spune prostii, ca bărbată-său, dar nici nu stă la povești! A încercat, odată, să-l înlocuiască pe MOȘ, dar au făcut copiii pe ei, au confundat-o cu Vrăjitoarea cea Suavă, din basmul cu același titlu! E de rău, când intră ea pe fir!
-Sandule, pentru că ne ești drag și ținem la tine (Sandu înghite-n sec, e ud, tot!), ne - am gândit să renunțăm la serviciile tale ! Așa că, de mâine, drum bun spre casă!
Marele Asistent simte că i se înmoaie genunchii -  cu ce naiba își mai termină, el, vila? Rate la bancă, pentru mașină și excursie la Campionatul Mondial! Chiria la copii, la facultate!  Bașca pensiunea începută!
-Șefa, nu mă lăsa, că mor! apucă să geamă, răgușit, dar Madam a și închis!
Asistentul simte că-i plesnește o arteră și, în ultimul moment, se întreabă când a fost prost cu fundă!
MOȘUL stă, liniștit, pe o plajă, în Caraibe,  mai sunt trei luni până la Revelion și are timp să-și caute alt asistent! Poate dă de unul mai puțin lacom!


duminică, 24 decembrie 2017

BUCURAȚI, VOI, BUCURAȚI!

Pe sub cetină de brad,
Trec,  în goană, ani răzleți,
Și colinde iarăși ard
Pe la poale, munți semeți!

Trec copii, ca altădată
Să colinde om de rând.
Lângă ei, trece o fată
Cu mireasmă strânsă-n gând!

Inimile se desfată! Și zoresc
Să salte-n poartă!
Voi colinde să primesc
Și colindători de soartă!

Inima mi-aș despica,
Să se bucure odată!
Trec colindători în grabă
Alergând din poartă-n poartă!

Capra și-a zbârlit, iar, coada,
Într-un dans înverșunat!
E  pe valul de credință,
Că nimic nu e uitat!

Datini răsturnate-n poartă,
Strop de calde frământări!
Dar să nu uităm ce-nseamnă
Vremea asta, de cântări!

Magii iară se porniră
Să aducă din trecut
Vestea bună că, în iesle,
Domnul nostru s-a născut!

Îngerii se uită-n lume
Să zărească fiu ceresc!
E târziu! Și-n seara asta
Nu doar stelele sclipesc!

Împăcați, cu toți ai noștri
Și-mpăcați cu ale noastre,
Ne privim cu-ngăduință
Și iertăm ieșiri mai proaste!

Fiecare sărbătoare,
Ce-i legată de prea sfânt,
Face loc la-nțelepciune!
La iertare, pe pământ!

N-am mai înțeles colindul!
Nu avem răbdarea care
Ne împacă cu ai noștri!
Și ne-ndreaptă la iertare!

Geaba facem turte-n spuză!
Inutil, să vrei mai multe!
Seara asta-i fermecată!
Stă și Cerul să asculte!

Și din scaunul ceresc,
Domnul stă și veselește
Are, azi, mulțimi de fii!
Și prin ei, și  El trăiește!

Și Crăciunul ăsta magic
Face sufletul, vioară!
Ce ne cântă, astăzi, gândul
Că ne naștem într-o doară!

Colindăm, noi, colindăm,
Pe la oameni luminați!
Vă doresc, din ciot de minte
Numai să vă bucurați!

Și vă mai doresc, din suflet,
Că suntem în prag de ani,
Să trăiți în frumusețe!
Sănătate! La Mulți Ani!