Pantelimon
Turbăciune era un tip obișnuit, foarte sărac și cu dorințe mari. Născut întrun
cătun cu șase case, doi meri și paiș'pe vișini, moștenise putere de muncă, dar,
din păcate, aceasta nu era însoțită și de programul material de reabilitare.
Adică de o brumă de avere!
Întro zi, pe când scotea sfeclă pe ogorul
unui vecin extrem de puturos, pe drumul prăfuit zbura, cu cracii-n sus, o
tânără domni-șorică, ce făcea pe motociclista! Motorul pe care se făcea că-l
conduce, și nu invers, zbură mai tare, întro râpă, în timp ce tipesa se agăța
de un copăcel destul de firav! Pantelimon, sărac, dar nu și la minte, o smulse,
cu tot cu copăcel, deși știa că tufa - dracului ținea doi ca el!
Depusă pe membrele inferioare, mult
superioare tipelor din cătun, adică două, d-șorica îi strînse, bărbătește,
mâna și- l trase după ea, întro curte unde Panti (rămas așa, pentru cunoscuți!)
își cunoscu viitorul socru, pe atunci, prim – secretar prin zonă!
Anul următor, Panti se căsători cu tânăra,
mai mare ca el, cu cinci ani, deși nu arăta! Veni 1989 și socrul se dădu la
fund, era mai bine pentru toate neamurile sale! Și cum bani avea, de-i întorcea
cu furca rară, se apucă de afaceri, dar nu personal, ci prin intermediul lui
Panti, care mai tăie din coada numelui, devenind Pantel Turbă, urmaș de miner
dedat la sapă!
Anii de după au trecut încetișor și Panti
descoperi că șeptelul său, numărând trei băieți, de care știa că-s ai lui, și
două fete, cu una mai mult decât ținea minte, nu mai încape în duplexul de 200 metri - garduri și olane! Așa că se puse pe
construit o cabană, pentru ieșit la grătar și iarbă verde, care, în final,
deveni o vilă de 340 metri pătrați, cu atâtea camere, câte guri număra
familionul!
După ce termină căsoiul, i se deschise pofta
de construit, domeniu în care, încă, nu activase, mai ales că nevastă-sa vroia
la mare în fiecare an, de trei ori, câte 18 zile! Se conformă dorinței acesteia
și ridică un bordei pe trei nivele, cu atâtea camere, că hotelul de peste drum
părea liliputan!
Gata, ajunge, să mai facă și alții! declară
răspicat spumei de bărbierit, din baie!
Nevastă-sa, care prinsese gustul chiriilor
picante, sări cu gura pe el, că s-a lenevit, că i-a mâncat banii lui taică-său,
că e stânga, că e dreapta! Și-l puse să construiască o cabană, după modelul
caselor englezești - camere sus, bucătărie și living, cât un teren de tenis,
jos! Băi, câte două pe etaj! Terasă, teren de tenis și teren de șah, garaje,
plus un hectar de teren, amenajat pentru camping!
Când a
terminat, Panti era tras la față, ca țapul, și avea mâinile strecurate sub
genunchi, înnodate, nu mai vroia nici lapte de pasăre măiastră! Când deschidea
cineva gura, avea senzația că cere bani, așa că-l lua tremuratul!
Mai trecură câțiva ani și, din amortizarea
căsuțelor, (că doar nu era să stea purcoi de Turbă, în ele!), la îndemnul și
șutul soaței, mai construi 3 bucăți hoteluri, așezate strategic, în zone
turistice!
Întro zi, pe când Panti stătea în pantaloni
scurți, sub o salcie din curtea unui amic, nevastă-sa se foia prin preajma lui.
Până la urmă, își luă inima-n dinții abia făcuți, și–i spuse:
-Măi, Panti, la ce-ți folosește, ție, bordeiul părintesc?
Omul își aminti că, singura sa avere, era o dărăpănătură
de bordei, cu o ușă ce, niciodată, nu se închidea bine, iar ferestrele din
lemn, mâncate de cari, erau un soi de sită, prin care și râmele treceau cu brațele
în șolduri! Uitase de singurul lucru ce-i amintea de originea sa umilă, dacă nu
punem la socoteală și reproșurile zilnice ale con - soartei, care îi tot scotea
ochii că, dacă nu era tacsu...?
Nici nu observă interesul subit, al acesteia, pentru cei 15000
metri pătrați, și-o coștereață! Așa că
își dădu acceptul s-o vândă, lăsându-și femeia să facă actele, iar el, doar să
le semneze! De fapt, se ferea să vândă personal, convins că strămoșii lui, din mormintele uitate, care luptaseră în
războiul pentru independență, vor vocifera când vor vedea că își vărsaseseră
sângele, degeaba!
Semnă ca primarul și astfel bordeiul dispăru de pe
suprafața pământului!
În locul lui,
apărură niște turnuri eoliene, despre care javra de nevastă se jura că nu
știuse, că e doar pură întâmplare!
Supărarea îi trecu, întrun târziu, dar mai ofta, din
când, în gând, îi era dor de hornul său subrezit!
Nea Mărmureanu tot dădea cu premonițiile lui, până se
plistiseră toți de cutremurul său! Și când nea se culcă pe-o ureche, veni
Marele Cutremur!
Familia Turbă fu surprinsă de cutremur în mișcare - erau
în mașină, în drum spre munte! Așa că
interpretară mișcarea oscilatorie, drept balansul stârnit de multiplele
kilograme, ale coanei Turbă! Abia când opriră pentru pana de tufiș, iată că trecu
un microbuz, din care urlau călătorii că a fost cutremur!
Spre seară, s-au lămurit –nicio casă și nici apartamentul
nu mai erau în picioare! Chiar dacă fuseseră noi, Panti pusese urechea la
sfatul rudelor dinspre soție, și băgase materiale de mâna a doua, și subdimensionate! Doar nu stăteau ei, în ele, ci chiriașii!
Acum, în stația Peco, se uitau unii, la alții, și nu
știau unde or să doarmă la noapte! Sunară la prieteni, dar aceștia își aveau
problemele lor și rudele lor sinistrate! Socrul făcuse un atac de panică și era
la spital, cu tot cu noua lui soție, ce nu răspundea, în condiții normale,
la telefon!
Pantelimon tresări - își aminti că se aflau doar la vreo
zece kilometri de cătunul lui natal!
Apoi se întristă – nu mai era nimic acolo, unde să pună capul! La cât de
obosiți erau, și peștera lui Ali-Baba ar fi fost bună! Iar bordeiul părintesc
ar fi părut Hiltonul! Aruncă ochii spre cer și spuse, spășit:
-Am înțeles mesajul Tău! Nu ne trebuiesc prea multe, doar nu
le luăm cu noi!
