Când a auzit câți bani are mogâldanul, i s-a părut așa interesant, că s-a măritat cu el! Apoi, când omul s-a dezbrăcat de haine și de caracter, a început să strâmbe din nas - fiind oier, el stătea mai mult printre oi. Iar când ajungea acasă, puțea, bineînțeles, a oaie! La început, comentariul a fost "Miroase a oaie!", apoi "Nici nu ating, pute-a oaie"!
Într-o zi, pe când ea stătea la taclale cu prietenele ei, vine și el de la munci, și se trântește în fotoliu. Prezentele, cunoscând problema, se așteaptă la faimosul comentariu, care nu se lasă așteptat.
- Adu-mi un pahar cu apă, cu 3 cuburi de ghiață! o roagă el și ea se duce în bucătărie, după pahar. El scoate repede o hârtie de 100 de lei și o pune lângă cafeaua ei.
Când ea revine, toți urmăresc cum zboară păsările călătoare, prefăcându-se că nu-s acolo.
Ea observă banii, vede că nimeni nu-i atent, îi "palmează" subtil. Toată lumea e fericită, pare că nu s-a observat manevra.
Oierul bea paharul, se ridică să plece, nu înainte de-a spune:
-După cum se vede, banii nu au miros! Ei nu put a oaie!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu