OAMENII MAI GREȘESC...!

-Ce ești așa posomorât, vecine?

-Ei! am și eu o zi proastă! Dimineață, nu prea părea, dar în ultima oră, a fost un dezastru!

-S-a făcut lumea, rea! Tare rea și needucată! Unde te duci, unde te-ntorci, dai peste proști și măgari! Și asta li se trage din familie, de la părinți, mai ales! Că și părinții sunt niște idioți, nu se ocupă de copiii lor! Eu mai țin minte și-acum cureaua tatii și bățul maică-mi! Te judecă repede cineva, dacă aude că ai dai o palmă copilului! Cică e mai bine să-l lași să se dezvolte cum vrea! Dar, până la urmă, ce-ai pățit?

- Nici nu am ajuns bine la scara blocului și m-am trezit c-un muc de țigară, ce-a căzut în gulerul meu! Până ce-am scăpat de el, de-a trebuit să-mi dau cămașa jos, mi-a făcut o arsură, care mă ustură, de mă...!

-Vezi, ce ți-am spus? Nesimțire curată! Să nu-i omori, cu parul să dai în ei, că nu le pasă de alții?

- Lasă, că nu-i dracul, așa negru! Mai greșește omul!

-Ce lasă? Să-i ia dracu’ de nenorociți, că nu se mai astâmpără!

- Apoi, m-am trezit c-un cartof în cap! Stricat! Cineva făcuse pariu că mă nimerește cu el! M-a nimerit!

- Numai tembeli, frate, pe toate drumurile! Făcuți la beție! Crescuți în coteț! Cu creierul mic, ceva mai mare ca o părinților lor, care-l au cât o ghindă!

-N-o lua chiar așa abrupt, că n-a murit nimeni! O să-mi schimb cămașa, și gata! Cum o să-mi schimb și pantalonii, am călcat întrun rahat de câine și m-am murdărit!

- Nu ajunge că suntem noi, oamenii, de rahat, ne mai copie și animalele noastre de companie! Cum e stăpânul, așa și animalul – nesimțit!

-Nu vorbi urât despre animale, ele nu sunt vinovate! Ele  fac ce știu, nu sunt ca oamenii, să-și calculeze orice mișcare! De fapt, dacă stau bine și gândesc, mai atente sunt animalele - uite cum trece câinele ăla strada, pe “zebră”!

- Ce ghinion pe tine, vecine, să se bulucească toți analfabeții fără mamă și fără tată, să nu ai liniște când ajungi acasă! Eu, unul, nu i-aș ierta deloc, i-aș reclama și le-aș trage un perdaf, să mă țină minte! Cel puțin, știi cine sunt vinovații?

- Mmdda!

- Spune-mi și mie, să-i înjur și eu!

- Mai bine, nu! Are grijă Dumnezeu de fiecare!

- Dacă nu-mi spui, mă supăr urât de tot! Eu îți țin partea și tu, te ferești de mine?

- Mmm! dacă așa vrei: chiștocul l-a aruncat nevastă-ta! Cartoful, fii-tu! Iar câinele vostru încă mai pătează peluza la blocul de peste drum, și-așa destul de cheală și plină de gunoi!

- ...Mmm! dacă stau și mă gândesc, noi, oamenii, suntem supuși greșelii! Cine nu greșește, e un sfânt! Oamenii mai greșesc...! Și nu trebuie să facem caz, din fiecare greșeală!