Titel s-a născut sărac - era,
bietul, gol-goluț! când a ieșit prima oară-n lume! Și-a rămas așa multă vreme,
timp în care s-au petrecut destule: a crescut, ștergându-și mucii de frunzele
de nalbă, și-a luat muiere și au făcut împreună vreo 3 plozi! Unica lui cămeșă
a căpătat culoarea untului adevărat, scăpat în noroi uscat! Și când s-a săturat
să mănânce cartofi, și ăia, puțini, și-a luat inima-n dinți, și dinții,
subsuoară, și s-a gândit că așa nu se mai poate! Și, prima oară, s-a apucat de
furat! Trei ani, mai târziu, își încropise oleacă de gospodărie, trei vaci și
căpătase al 4-lea plod, pe care îl boteză Norocel. Atunci se hotărâ că hoția
nu-i de el, cum nu fusesese nici munca fără folos, și se apucă de făcut
negustorie.
Nici nu visase Titel că
negustoreala îi venea că o mănușă, sau ca un ciorăpel peste bătături –
treburile mergeau așa bine, că nu mai știa câți bănișori avea! E drept! când se
întâlni cu Norocel, mai-mai să dea cu bastonul-n el, că-i tăiase drumul, nu-l
recunoscuse, crescuse băiatul, de ajunsese flăcău. Cât despre celelalte
odrasle, bine că fusese un piculeț pe la nunta lor, că nici pe ăia nu-i mai
cunoștea, cum o uitase și pe muiere. Trebuie spus că lui Titel, de când dăduse
bogăția-n el, se atârna de poalele femeiuștilor tinerele și sprințare, care-i
păpau banii cu polonicul. Și aveau, slavă Domnului, polonic, nu glumă!
Eroul de la Termoplaca,
Titel, avu ceva palpitații, când poliția economică dădu o horă la el în
bătătură, dar cum de-l cunoștea pe unul cu grade mari, se lăsă cu purceluș în
lapte și clapon în acte. Nici când îl păscu ANAF-ul, nu se sperie prea tare, un
unchi descoperit ulterior înavuțirii sale îl bătu pe umăr, felicitându-l că
fusese prompt și înțelesese mesajul în Morse, pe care i-l trimisese cu două
zile înainte. După ce se liniștiră apele, constatând că toți concurenții lui
erau în găleată, se felicită pentru că aderase la partidul de guvernământ, deși
nu știa nici măcar cu ce se mănâncă.
Trecură trei ani și
guvernarea se clătină așa tare, că rămase mai înclinată decât turnul din Pisa,
iar lui Titel glandele sudoripare trecură la supraproducție. Spre norocul lui, fiind un element chimic capabil, deoarece genera bolboroseli, noul partid de
guvernământ trecu cu mopul peste activitatea lui anterioară și-l cooptă în
noile structuri, cu condiția de a sponsoriza din plin prefacerile partinice. Și
Raiul se năpusti peste Titel, cu cohorte de îngeri negri și gri, care-și
plimbau cozile pe sub nasul lui!
Și, întro zi, nu se mai simți deloc –
de bucurie, plezni inima-n el! De tot, nelăsându-l să se bucure de cum i-a tras
în piept, pe toți!
Iar eu am căzut din pat,
visul fiind prea credibil! Dar rămâne vis!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu