CAVALERI ȘI DOMNIȘOARE(sau amintiri de la nuntă!)

Sosiră la nuntă, care, cum putu – cu mașina personală, cu mașina nepersonală, cu mașina personalizată și cu personalul! Mai cu moț, unii luară avionul, doar pentru plăcerea de a spune – Mi-a întârziat avionul! Gramatical, asta însemnă că și-au vândut rabla aia ruginită și și-au cumpărat avion! Cu ocazia asta, am aflat un lucru nou despre România - la noi, și avioanele au întârzieri! Mari! Cred că li se dilată șinele sau se rupe autostrada cerului! Că de ambuteiaj, nici vorbă, iar despre atac cu bombă, cine dracu’ strică bombele pe noi, care ne dăm singuri foc la valiză?

Din cauza caniculei, nuntașii par ieșiți din piscină – bravo lor! sunt curajoși și, mai ales, inimoși! Nici eu n-am ieși din casă, să mă duc la nuntă, pe căldura asta. Doar dacă mă primesc în costum de baie! Ceea ce n-ar fi indicat, având în vedere ce fizic am, le stric nunta. La intrare, mă storc puțin și regret iarna. Bine că ținuta nu-i cu palton!

Surprise! în interior e ceva mai cald ca-n Siberia! Ceea ce-mi aduce aminte să tușesc, nici acum n-am scăpat de răceala de anul trecut, când am fost la o nuntă. Cineva de la masa mea, nu vreau să dau nume, solicită  stârpirea instalațiilor de aer condiționat și obține oprirea celei de deasupra noastră. Jumătate de oră, mai târziu, îmi mulg cămașa, fără să obțin pic de lapte. Când n-am aer, fug prin sală, unde dau de răcoare. Obțin, astfel, și-un nou record personal la fuga prin sală. Lumea se prinde că nu mi-e chiar frică, dar mă suspectează de alte necesități!

Mirii au venit la nuntă! Nu sunt convins că ei știu că e nunta lor, dar, pentru că n-au nicio treabă, nu li se vede morcovul și asta-i face frumoși și fericiți! Erau frumoși și fără nuntă, dar acum sunt mai interesanți.

Și nașii au venit la aceeași nuntă! Doar că lor nu le-a trecut de acum câteva săptămâni, când au avut nunta. Cu emoțiile încă prezente, au, deja experiență. Nașul e pus pe rotile, dansează până își aduce aminte că are un picior beteag. Uită de picior și-o ține așa, până dimineața. Nașa declară că nu s-a săturat de nunta ei, mai vrea o dată. Simpatici nașii ăștia! care au cununat îmbrăcați în costum național și-și poartă cu mândrie ștergarele! Ba nașul, la biserică, a șters tot timpul fruntea mirelui, era, săracul! prea constipat,  s-o facă singur. Nu fiți răi – i-a șters fruntea c-o cârpă, nu cu Zewa!

De emoție, socra mare s-a făcut mică, iar soacra mică, s-a făcut mare! Socrul mic rămâne în standarde, dar nu-l văd pe socrul mare, că n-am oglindă. Și aș prefera să nu-l văd până dimineață, când o să-și bage limba-n gură, după ce-o rulează pe genunchi!

Nu mai rezist – trebuie să-mi schimb cămașa! Dau o fugă-n parcare, e întuneric și pot să mă schimb cu altă cămașă, una cu mâneca scurtă. Au fost prea multe discuții pe cămașa asta, cum că n-ar trebui s-o port, că nu-s de bon-ton, dar eu fiind mai mult de ton, ba chiar de tonă, mă doare-o cot, unde nu am mânecă lungă. Mă schimb rapid și mă rog să nu-mi vadă nimeni, hernia. Respir ușurat, la timp să văd camera de supraveghere din spatele meu. Cum nu aduc cu Antonio Banderas, mă bucur că semăn barem cu Gerard Depardieau, când juca în “Asterix și Obelix – moartea căprioarei”. A doua zi, aflu că restaurantul a pus la dispoziție un spațiu pentru cei care se schimbă în cămăși lejere. Prea tîrziu! dar e bine de știut, pentru viitor!  Sper să le moară ălora, înregistrarea!

Bunicuța cu trup de silfidă, ochelari de cal și zâmbit de Haloween, care țopăie printre nuntași, e bunica mirelui. E o pată de culoare, pe un cer înmiresmat, doar că e o pată în mișcare, cu pata pusă. N-o bagă nimeni în seamă, ceea ce nu-i frumos din partea lor! În loc să fie la muzeu, ea e prea prezentă, pentru care merită felicitată, are mai mulți draci în tălpi, decât una de 25 de ani!

Muzica rupe sufletele, tălpile și urechile! Se dansează în draci, spre dimineață. Fără mine, care mi-am luat concediu de dans! Nu știu de unde le scot, dar băieții din formația CRISTAL, din Bârlad, sunt buni!

Ospătarii ne cam calcă pe nervi – unde au învățat ei, că trebuie să stai tot timpul, pe client, și să-l întrebi dacă nu vrea ceva? Mai lasă-mă, puiuț, în legea mea, că nu vreau nimic – sunt sătul, băut, obosit, răcorit și vreau la mama! Auzi! ăștia de la CASABLANCA, din Iași, angajează ospătari sau dansatori, că tot ei au tropăit și la dansul colacilor și la cel al purcelușului?!?

Cine pleacă, se felicită cu ceilalți! Nu știu de ce se felicită - pentru că au venit și s-au distrat, sau pentru că au rămas fără bani? Toată lumea laudă mirii, nașii, socrii, nuntașii, muzica, tortul și apa de la grupul sanitar!

Întrun colț, sunt doi pe care nu-i laudă nimeni! Dar nici nu-i interesează, sunt ocupați să-și vâre limba-n gură! Fiecare, în gura proprie, nu mai sunt în stare nici să se legene!

Cine sunt? Cabalerul de onoare și domnișoara de oroare! Pe care nu i-a nominalizat, încă, nimeni, la titlul de CEI MAI OBOSIȚI OAMENI AI ANULUI!

Clocesc gânduri de răzbunare, acum, când au aflat ce înseamnă slujba asta! Și abia acum înțeleg de ce se bucură mirii, că au scăpat – au fost, și ei, cavaleri și domnișoare, dar au uitat cu ce se mănâncă asta!