joi, 6 februarie 2020

OMUL MIC...


    Șeful de echipă intră cu un aer marțial, cu capul dat pe spate, contrar poziției obișnuite, de la ședințele unde el și echipa lui erau ciuca criticilor. Fața îi radia de bucurie, când anunță:
            -Ne-a lăudat directorul! A spus că niciodată nu am terminat  mai repede o treabă, cum am făcut acum! Sigur se lasă c-o premă!
            Nu comentă vreunul, dar toți cei cinci, ce formau echipa, nu se putură abține să nu înjure în gând – de unde a apărut și ăsta, că, în ultimele 6 ore, cât ei au muncit, nici urmă de el? În același timp, îl priviră cu admirație, ca de obicei – ce fler avea, nemernicul! să apară doar când treceau șefii sau era rost de laude!! Nu îndrăzniră să scoată, însă, vreun cuvânt – se zvonea că urmează o disponibilizare, și cum pixul era la el...!
            -Așa că trebuie să sărbătorim! Când ieșim, toată lumea la cîrciumă! hotărâ meșterul, în timp ce pe ei îi străbătură fiori - cât o să trebuiască să cheltuie fiecare, să-l mulțumească? Că la muncă, nu se îndesa, dar la băutură...!
          Exact atunci, pe ușă năvăli inginerul șef, cu o falcă-n cer și una-n pământ:
-Cum naiba ați reușit să reparați scurgerea aia, cu așa cheltuieli mari? V-a lăudat directorul, dar n-a văzut încă cât a costat!
- Eu le-am spus, dar Gigel a insistat să facă cum a vrut el! sări șeful de echipă, apărându-și pielea.
- Adică, ce anume? îl privi lung inginerul.
Meșterul se blocă, schimbându-se la față – de unde să știe el, ce-au făcut nefericiții ăia?
- Dom’ inginer! îl scoase din încurcătură Gigel, vrând să se disculpe.-La început, ni s-a părut simplu. Când am săpat în jurul țevii, a început să curgă mai tare! Am băgat dopuri și curgea și mai tare!
-Păi, meștere, n-ați oprit apa?
-Dom’ inginer! nu așteptă Gigel ca meșterul să termine de schimbat la față – Nu mai ține cum trebuie vana din amonte, dar ne-am descurcat. Abia când am verificat tronsonul ăla lung, de 12 metri, am văzut că era o bucată de țeavă făcută sită, vreo 60 cm. Rugină! În rest, bună-bună! Dacă o cârpeam, luna asta ne chemați din nou, să săpăm gropi. Am slăbit capetele, am tăiat bucata ruginită și am sudat altă bucată, nouă! Dacă făceam cum scrie la carte, trebuia înlocuit tot tronsonul! Și atunci cheltuielile s-ar fi dublat!
-Bravo, măi băieți!  Ați ales soluția cea mai bună pentru noi!
- Atunci, ne putem gândi la premă? prinse curaj șeful de echipă, revenindu-i culoarea în obraji.
-Da! dar tu, NU! Uite! tocmai te-am trecut pe lista cu disponibilizări, cap de serie! Că n-ai habar nici unde ți-ai pus fesul!

Niciun comentariu: