ROMÂNIA PITOREASCĂ!

Bietul Nostradamus se răsuci în coșciug, amintindu-și ce-i trecuse lui prin cap și ce au tot scos din pălărie tot soiul de prezicători, zicători, vrăjitori și alte specii care practică vrăjeala! Pe spatele lui de muncitor în întrecerea socialistă, pe mintea lui de iluministo-renasco-pitagoro-cosmopolito-bla-bla! S-ar fi tras de păr, da-i căzuse după prima ploaie, și-ar fi vârât unghia-n gât, dar nu-și găsea unghiile! S-ar fi împușcat, dar nu avea cuțit, și s-ar fi înjunghiat, dar nu avea retevei! Singurul lucru pe care și-l asoma, pardon! asuma era legat de români! Parcă, parcă își aducea aminte că, la o beție cruntă, a prezis că cel de-al 3-lea Război Mondial, ăla dintre islamici și creștini, finalizat cu ocuparea tuturor (locurilor de muncă) de către cei dintâi, va face ca omenirea să se așeze în alte tipare! Ce i-o fi venit! să spună că românii vor juca un rol important în reașezarea globală!? Se întrebă dacă mintea i-a fătat asta din cauza polului energetic pe care l-a mirosit pe meleaguri mioritice, născute miorlăitice, așa cum nea Zamolxe se juca cu focul? Sau din cauză că meleagurile respective era, încă, frumoase, că la Soare te mai puteai uita, dar la Carpații golași (de păduri) și lustruiți, ba? Oricum, aburit rău,  ridică lingura și decretă că românii ar fi ceva rude relative cu zeii și că din coapsa lor va renaște Omenirea!

Lică nu auzise de, auzise, în schimb, că în România lucrurile se schimbaseră în ultimii 25 de ani, de când lăboaiele lui, mărimea 47, călcaseră ultima oară pe meleagurile natale! Se hotărâ, astfel, să-și ia nevasta – o argentiniancă mămoasă, dar plină de nerv, cei 2 copii trecuți de vârsta majoratului, pudelul și brâul lat, de care nu se despărțea niciodată!, și să poposească în patria natală! Ce-i drept, familionul său nu se dădea dus, dar ca să scape de răspovestirile lui despre cel tărâm de basm, cu care, din ce în ce mai des, le împuia capul, au acceptat excursia de 10 zile!

Zborul a fost minunat, până când au pătruns în spațiul aerian național, unde au fost întâmpinați de ceea ce credeau că sunt turbulențe, dovedindu-se  a fi doar curenți de aer provocați de avioanele NATO ce se jucau prin văzduh, ba chiar și de un întâmplător avion de vânătoare rusesc, ce trecea pașnic pe deasupra norilor cumulus, nimbus și bimbus!

După aterizare, au vrut să închirieze o mașină, dar, ghinion! vorba celebră! n-au găsit decât o mașină de gunoi, care tocmai trecea pe-acolo! Lui Lică i se roteau ochii în orbite cu viteza luminii, în căutarea celebrei Dacii 1310, ce popula Dacia înainte de Burebista și de ’89, dar canci! nu se zăreau decât Audi, Renault, Opel, precum și alte mărci binecunoscute! Inima îi tresăltă când se dumiri că printre ele mișunau și ceva detalii autohtone, reprezentate tot de un soi de Dacie, dar numai cu numele! Nu era bai! în ultimii ani mai lucrase cu rulmenți românești făcuți în China, cu pompe de injecție românești asamblate la turci și cu truse de scule românești- made în Germany.

-Să luăm trenul până la ai mei! se trezi vorbind, aducându-și aminte că văzuse pe Net cerința arabilor de a le face românii 1000 de locomotive, știau ei ce știau de pe vremea Odiosului și a Sinistrei! Numai că răspunsul ministerului de resort a fost redundant - Nu vreți niște piese de schimb, că nu mai avem linii de fabricație pentru locomotive?

-Noi vrem caii, nu căruța! au gemut arabii, mai ceva decât ‘Noi vrem Pământ!’ a țăranilor de la 1907! și s-au cărat la ei acasă! 

Ziua se repezea spre noapte, iar ei nu știau ce să facă! Noroc cu un autohton cu accent de sorginte europeană nedefinită, care, la un preț bătând toată concurența, le-a închiriat o mașină aparent normală, după care s-a ușchit, dând clasă lui David Copperfield!

După ce au legat cu sfoară portierele, au prins cu agrafe oglinzile și au împins la vale hârbul, ca să pornească, au pornit și ei cu vijelioasă  viteză de 35 km/an în expediția mult visată de unul și foarte mult urâtă de ceilalți. Și-au mers - file  de poveste, până li s-a terminat benzina, și-așa nu prea multă! și când au oprit, au constatat că s-au rătăcit, hărțile de pe GPS nefiind reactualizate dinainte de retragerea aureliană, când romanii au rămas pe meleaguri bahice! pardon! dacice! Și să mai zică că nu au avut noroc - au găsit o pensiune agro- turistică, unde țața Aglaia a aruncat cu toporul după cucoș, nu l-a nimerit, așa că ciorba țărănească s-a transformat în una americănească, că doar pui congelat din SUA mai avea la frigider! Dar a fost dreasă cu ou chinezesc din plastic, până și usturoiul prin care s-a tăvălit orătania având aceeași  sursă, chinezii fiind mari militanți pentru schimburi culturale!

Dis de dimineață, după ce și-au scuturat ciolanele ostenite de contactul cu dormeza supraviețuitoare a primului război mondial, și-au întors buzunarele pe dos, le-au scuturat bine, n-au găsit mare lucru, dar le ajungea să se întoarcă la aeroport, cu o condiție - să aibă și benzină! Teancul de carduri proprietate personală nu le folosea la nimic, au aflat că cel mai apropiat bancomat bătea la vreo 30 de km nord! Și cum ceasul lui Lică se potrivea cu fiul Aglaei, au descoperit subit că prin magazia agro se rătăcise o canistră cu benzină, cine știe de când zăcea, nemernica! acolo, singurică! Urmând instrucțiunile gazdei, au pornit pe drumul fără întoarcere! La 5 minute de la plecare, intrau într-un oraș acătării, unde, bucuros! au zărit mulțimi de bancomate, stăteau băncile una lângă alta, mai ceva decât soldații aliniați în front!

Când s-au văzut în avion, familia a avut o surpriză- Lică nu vorbea decât engleza, de parcă toată viața lui trăise numai peste ocean sau peste Canal! Orice interpelare în limba maternă era tratată cu What? I do not understand! În sfârșit, excursia și-a atins scopul - Lică devenise cu adevărat cetățean naturalizat prin alte părți! Adică un cetățean global!

Dumnezeu îl privi în mod ciudat pe Nostradamus, care ridică din umeri! Pe când se ocupa  el cu prezicerile memorabile, parcă  oamenii erau altfel, MAI BUNI!