Nicușor stătea pe pat, cu ochii pironiți
în tavanul care valsa de mama focului, efect intrinsec al Grasei de Cotnari
îngurgitată pe stomacul gol. Senzația de deja-viu redusese simțitor senzația de
deja-mort (de beat), iar ciocanele care-i mardeau urechile se auzeau insistent
în zona parietală.
Nicuță cel zglobiu se întrebă, pentru a
n-șpea oară! de ce avea, iarăși și din nou! sentimentul că resentimentele sale
mai trecuseră și altă dată prin sector, nefiind noi, se mai întâmplase să se
comporte așa! Decise să apeleze la un medium și iată-l poposind în anticamera acestuia,care semăna al naibii
de bine cu Gara de Nord.
Mediumul, cocoțat pe un scaun cu trei
picioare (pe-al patrulea îl pierduse la cărți), tocmai era căzut în transă!Dar
chiar și așa îl simți energetic pe Nicușor! Normal! acesta tocmai se sprijinise
pe un întrerupător spart, încercând să prindă cele două fire rebele!
-Interesant! Foarte interesant! grohăi
Mediumul, cât pe ce să cadă de pe scaun! Matale ai suferit mai multe
reîncarnări! i se adresă lui Nicușor, care se uită jur-împrejur, să vadă și el
cu cine vorbea Maestrul! Lămurindu-se că despre el e vorba, șopti timid:
-Și anume, ce-am fost înainte?
-Oh! Dar se pare că ești în branșă! văd
că ești pregătit să-ți scanezi viața!
-Nu prea, dar m-a sfătuit un prieten să apelez
la un specialist, ca să aflu de unde provine mâncărimea mea de fund!
Mediumul rosti niște bolboroseli
neinteligibile, din care se înțelese doar‚ Mătii’! și ‘…cu-i te-a …’, dar Nicușor le puse pe
seama tencuielii desprinse din tavan, pentru că respectivul însoțise
incantația și cu ceva mișcări
cabalistice ( mai degrabă, cabaline!), adică dădea din cap ca un cal strechiat,
prilej cu care intră în contact cu tavanul!
-Prima oară ai fost femeie!mai precis,
prostituată de LUX!
-Nu de PALMOLIVE? îndrăzni Nic să spună,
uitându-se la picioarele sale crăcănate, printre care se putea strecura o vacă
medie. Acum își explica de ce începuse
să caute sutien mărime mare, pentru foștii săi pectorali, căzuți în brâu! sau
de ce desfăcea copitele, înV - de la Victorie!
-Apoi ai devenit un cuier! din corn de
cerb!
Și el care
crezuse că treaba cu coarnele o moștenise de la nevastă-sa! D-aia se agăța de
toate cuiele, mânerele de ușă-poartă-frigider-dulap de bucătărie etc! și nici
cu toate bolile nu stătea mai bine!Bine că era din corn, și nu din lemn, și-așa
zicea lumea că-i cap sec!
-Următoarea
figură pe care ai făcut-o!... Nu, nu
asta! de prost! A fost să te transformi în pisică, mai exact, motan siamez!
Uf! se simți, în
sfârșit, BĂRBAT! Nicușor. Și nu se mai miră de ce mai avea trei floace, lipite
de creștet, pe post de ex-podoabă capilară! nu se știe că pisicile năpârlesc
periodic? Ei! la el a fost mai complicat, a năpârlit definitiv și consecvent!
-Penultima oară te-ai reîncarnat într-un
cactus!
De asta fug toți el, de
frică să nu le dea țeapă? De aia nu vrea nicio femeie să-l mângâie, când i se
anchilozează spatele pe poziția echer? De aia are el uscăciune în gură, de nu
și-o poate stinge nici cu Busuioacă?
-Ciclul s-a închis, acum ești iar OM,
dar nu pentru multă vreme!
-De ce? mă apuc de politică?
-Nu e vorba de nimicuri, ci doar că
biocâmpul tău vor să-l transforme unii în energie vie, ecologică, caz în care
vei deveni cenușă!
-Auzi, băi frate-meu! se enervă dintrodată
Nicușor - tu de câte ori te-ai reîncarnat? de vii să-mi ții lecții? Cenușă-i
măta!
Clăpăugul de pe scaunul înalt îl privi
cu superioritate:
-Eu sunt
persoană
aleasă, nu mă reîncarnez, ci doar mă regenerez!
De surpriza descoperirii onoarei ce i se
făcuse -de a susține părțile moi, gânditoare, ale un ales, scaunul cedă sub el,
dându-l cu capul de pragul de sus al ușii! De unde nu-și mai reveni!
Nicușor, profund impresionat de tragicul
final al cercetării sale asupra vieților excesive, mai așteptă vreo oră, poate
dă păcatul să vadă și el o reîncarnare LIVE, dar nu avu ghinionul ăsta! Porni
spre casă, gândindu-se că doar reîncarnarea globală e de viitor! DAR CÂND VEZI
CE SCÂRBOASĂ E, ÎN GENERAL, VIAȚA, CINE MAI VREA REÎNCARNARE?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu