S-au cunoscut pe când erau copii, locuiau în același cartier! Colegi de clasă, apoi colegi de liceu! N-a fost, la început, nimic între ei, doar că mergeau împreună către școală. Și familiile lor se deosebeau, a lui -săracă, cu mulți copii, ea -singură la părinții ce lucrau în comerț!
Adolescența i-a privit trăindu-și viețile separat, el -cu prietenele lui, ea -cu prietenii ei! Uneori, grupurile se amestecau, dar ei, niciodată! Nu le-a cerut-o nimeni, dar se pare că exista între ei un soi de înțelegere nescrisă și nediscutată, de a se respecta reciproc și de a nu se deranja unul pe celălalt! De fapt, mai târziu, au descoperit că motivul era unul mărunt -ambele perechi de părinți se disprețuiau reciproc, din motive total opuse! Dar au aflat asta mult mai târziu, lucru ce i-a costat!
Abia în anul IV de liceu, într-o după amiază de octombrie, când soarele se pregătea să-și tragă plapuma peste el, aproape s-au ciocnit la intrarea în parc. Soarta sau destinul i-a făcut să pornească în aceeași direcție, iar viețile lor s-au intersectat, în ce mod, se va vedea!
Deci, s-au trezit unul în brațele celuilalt, ei zic că din întâmplare! Nu s-au scuzat prea mult, erau amândoi prea supărați că să dea atenție unui fapt atât de minor! Dar nu s-au despărțit, nu se dădeau duși nici unul, frica de singurătate, nemărturisită, parcă paralizându-i.
- N-ai vrea să mai rămâi cu mine măcar 10 minute? s-a trezit ea întrebând, deși nu știa de unde a răsărit ideea.
Fără să spună ceva, doar dând din cap, băiatul a aprobat și s-au așezat pe o bancă, nu prea departe de intrarea din parc, dar destul de ferită de ochi nepoftiți. Ar fi prea complicat să urmărim detaliile conversației lor, începută timid și terminată pe gânduri. S-a aflat, peste ani, că încet-încet, au început să se destăinuiască, fără să știe că puneau bazele unei povești de durată! Atunci au aflat că amândoi rupseseră câte o relație, că respectivele relații păreau serioase, cu perspective demne de luat în considerație și că ambele s-au terminat brusc și lamentabil! Niciunul dintre ei nu părea fericit sau încrezător în repararea situației, deși nu era prima dată când o întâlneau!
De atunci, s-au întâlnit zilnic, apoi din ce în ce mai des zilnic! Sub pretextul că doar discută, devenise aproape o necesitate să se vadă.Apoi, într-o zi, ea s-a trezit cu el la ușă, fără s-o anunțe, dar, curios, nu s-a mirat cum de-a nimerit chiar când era singură acasă și nici nu a arătat că o deranjează. A fost momentul când au înțeles că se doreau unul pe celălalt și s-au trezit îmbrățișați, goi, în dormitor!
Legătura lor a devenit mai puternică, odată cu dezaprobarea părinților! Mai mult, vechii lor prieteni au început să-i ocolească, iar vechii iubiți, să-i denigreze! Deși un zid nevăzut se ridica încetișor în jurul lor, nu le păsa, trăiau cu atâta intensitate fiecare clipă petrecută împreună, de parcă ar fi fost ultima! Și, când lucrurile păreau că merg spre minunat, ea s-a îmbolnăvit și a căzut la pat! A stat trei luni în spital, timp în care anul școlar s-a terminat, odată cu el, s-a terminat și liceul! La banchet nu a fost niciunul dintre ei, ea- în spital, el-luptându-se cu el însuși! Apoi el a plecat la facultate, ea- în continuare bolnavă acasă! Au mai ținut legătura un an, cât a terminat și ea liceul! Relațiile s-au răcit, ea învinuindu-l că a părăsit-o, el, suferind de singurătate, dar asta ea nu știa! A plecat și ea la facultate și din acel moment a jurat să-l uite! Ceea ce nu știau, era că, în toată această perioadă, familiile lor au făcut eforturi comune să-i împiedice să se întâlnească și chiar au reușit să-i facă să de urască! Ah! vârsta aceea!
Au trecut 15 ani și iată-i trecuți de 30! În tot acest timp drumurile nu li s-au intersectat o singură dată!
Într-o zi, el a venit în oraș, să-și vadă mama și când a pornit mașina de pe loc, cât pe ce să doboare la pământ o femeie încărcată de pachete. S-a dat jos, speriat că i s-a întâmplat ceva acesteia, dar și furios că ea nu se asigurase când trecuse pe lângă el. S-au privit lung și, cu toate că trecuseră ani, s-au recunoscut imediat! Ea, mai plinuță decât era odată, el, un pic chel, cu barbă ușor încărunțită! Amândoi cu un aer trist, dar împăcați cu ei însuși!
Au vrut să se ocolească, dar ceva mai presus de puterea lor i-a oprit! Au preferat să se așeze la o terasă și să întrebe cum au fost anii aceia pentru celălalt! Au aflat că amândoi sunt divorțați de câțiva ani, ea era medic primar, el, strungar! Dacă ea terminase medicina, el a renunțat la facultate, exact din primul an, murise mama sa! Amândoi aveau copii, ea -doi, el -trei! și tot atâtea griji pentru fiecare dintre ei, la care se adăuga poveștile lor de viață!
S-au mai întâlnit de câteva ori, apoi au hotărât să reia povestea lor de la capăt, de data asta din alt punct. Și aveau, împreună, cinci copii!
Întrebați odată, de un prea curios, dacă se ceartă din cauza diferențelor de studii, au răspuns:
- Acasă nu vorbim despre serviciu, vorbim despre casă, copii, probleme! Dacă unul e nervos, celălalt îl ignoră, până acesta revine la normal! Nu schimbăm tonul de față cu ai noștri, nu discutăm în contradictoriu, nu are nimeni de câștigat! Amândoi suntem autodidacți, așa că diferă doar subiectele preferate! Putem discuta orice, nu concurăm la nici un concurs! Nu facem caz nici de greșeli, nici de avantaje! Cel mai bine e când evităm!
Copii le-au crescut mari, au plecat să-și facă viețile lor! Au dus cu ei ce-au văzut în casă!
Aud că el s-a îmbolnăvit de cancer ! și cum boala asta face ravagii, a ținut să nu știe decât foarte puțini, mai puțin copiii, au și ei problemele lor! De ce să le strice și lor viața?
Ea, acum bătrână și destul de bolnavă, are grijă de el! Totul s-a stins, a rămas doar ultima lor sută de metri! Uneori se întreabă dacă nu va muri înaintea lui, dar refuză să se predea, cine ar mai avea grijă de el, așa cum o face ea? Copiii să-și trăiască viața lor, viața nu e simplă niciodată! Are suișuri și coborâșuri, bune și rele, altfel n-ar fi viață! Toți oamenii trec prin asta, cine-și închipuie că scapă? Rămâne doar cum ai trăit!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu