El-92, ea, cu 11 ani mai puțin! Bătrâni, dar încă în putere! Mai
exact, se mișcau fără baston, aveau grijă de curte și casă! Mai aveau niște
lalele, trandafiri și crini, pe care nu le împărțeau cu nimeni! Cel puțin, cei
din cartier nu-și aminteau să fi fost vreun copil care să obțină măcar o
floare! Și mai aveau niște roșii, o minunăție! mari cât un pumn de om sănătos!
Nu vroiau să spună care-i secretul cultivării acestora! Doar că
vecinul s-a întrebat cum curățau WC-ul, aflat în fundul curții, fără posibilitatea
de a fi vidanjat! Și că, într-o dimineață, devreme, l-a văzut pe bătrân cu o
găleată-n mână, punând din ea, cu, polonicul, la rădăcina plantelor! La toate,
inclusiv la flori! Ar fi trecut peste, dacă n-ar fi fost și mirosul
pătrunzător, care a dispărut destul de repede! Peste câteva luni, vecinul s-a
convins, nu văzuse rău, pe peretele din spatele casei sale, în dreptul
bucătăriei bătrânilor, tencuiala căzuse, iar peretele mirosea a urină! Deci, pe
peretele lui ajungea restul! Acolo opera olița de noapte!
Bătrânul era un tip muncitor, bătrâna, nu se știe! dar amândoi era
tot timpul curați! La ei în casă se pătrundea rar și se stătea puțin! Nu erau
mulți cei care se bucuraseră de acest privilegiu! Cele mai multe ori le
petreceau, însă, amândoi pe banca de sub bolta din viță-de-vie! Bătrâna mai
stătea la colțul casei, de vorba cu vecinul! De multe ori i se plângea acestuia
că nu-l poate opri pe bătrân să nu coboare-n beci, era prea greu să urce!
Cobora să mai bea un pahar de vin. Bătrâna nu vroia să-l lase, dar se pare că
asta rămăsese ultima lui bucurie! Odată a coborât și noroc că ea și-a dat seama
că nu mai urcă! A rugat un vecin să vadă dacă-i în beci și nici acesta n-a mai
urcat! Vinul fierbea și au leșinat din cauza gazului emanat! Norocul lor a fost
că erau cu capetele sub nivelul butoiului și cu nasurile în țărâna umedă,
altfel îi îngropa în grup! Pentru că i-a scos vecina pe amândoi, c-un prosop
umed la gură, era să rămână și ea cu ei! Ba le-a mai făcut și respirație bușon
la bușon!
Bătrâna nu scăpa nici un prilej să explice cât de rău îi pare când
îl vede că ce chinuie, bătrânețea e urâcioasă! El nu mai vedea bine,
articulațiile îi erau anchilozate, inima ticăia încetișor! Să ți se rupă inima
când îl vezi cum se chinuie, săracul de el! La 5 minute după ce-a terminat
discuția cu vecinul, acesta a auzit - Dare-ar dracu’ în capul tău de ghijoi
bătrân! nu te mai ia naiba de pe capul meu, jigodie puturoasă! Vecinul a
presupus că o lăsaseră nervii, deh! avea și ea o vârstă! Numai că epitetele
s-au auzit și în zilele următoare! Bătrânului nu i s-a auzit gura, dar cobora
mai des în beci! Până-ntr-o zi, când nu s-a mai dat jos din pat! Și de acolo, a
plecat direct la cimitir, să nu mai deranjeze pe nimeni!
La înmormântare, spiritele unora s-au încins - cel mai nemulțumit
era feciorul moșului! Om trecut de 40 de ani, nu înțelegea dacă a fost un
calcul meschin sau doar un calcul simplu- moștenitorul bătrânului era nepotul,
adică propriul său fiu! Nu putea să-l dușmănească, era din sângele lui! Ce-l
deranja era explicația bătrânei, trâmbițată peste tot, precum că hotărârea o
luase moșul, la insistențele ei, pe motiv că nepotul e mai tânăr!!! Fiul lor
era supărat pentru lipsa de încredere, fapt pentru care a plecat acasă la el
acasă, fără să se uite înapoi! și chiar fără să participe la pomană! Și nu a
mai dat pe-acolo! Și nici nu stătea în același oraș!
Nu se știe cât a plâns bătrâna, dar peste vreo două săptămâni a
dispărut, iar în casa lor s-a instalat o familie nouă! Vecinul a crezut că s-a
împlinit ceea ce-i spusese, bucuroasă, bătrâna! Adică nepotul îi promisese că o
ia cu el la București, unde avea serviciul și unde stătea cu proaspăta nevastă!
Au trecut luni și lumea a uitat de cei doi! Casa a fost dărâmată
și, în locul ei, a apărut un spațiu comercial, cu tot cu locuința
proprietarului! Vecinului nu și-a crezut ochilor când, într-o bună dimineață,
s-a întâlnit cu bătrâna la 2 străzi mai sus de strada lor! Aceasta, în papuci
rupți și-n capot, cu ochi rătăciți, fără să-l recunoască, l-a întrebat dacă nu
știe unde se află strada lor! Când a ajuns la stradă, i-a mulțumit ca unui
străin, și în privire i-a lucit bucuria - își va vedea casa! Dar casa nu mai era
aceeași!
La o săptămână, mergând în vizită la cineva, vecinul a avut altă
surpriză - la parterul blocului unde s-a dus, se muta cineva! iar acel cineva
era bătrâna! Mai precis, era mutată de nepot și de soacra acestuia! Mai târziu
s-a auzit toată povestea- nepotul luase banii pe casă, cu ajutorul bătrânei,
promițându-i, în schimb, că o va lua cu el! Dar n-a făcut-o, și-a luat el
apartament în București, a ținut-o pe bătrână cu chirie pe undeva, apoi i-a
luat garsonieră! Și, pe motiv că e senilă, a tăiat gazele și televizorul, ca să
“n-o pună în pericol” !Mâncare îi aducea soacră-sa, cu sufertașul, e drept,
bătrâna nu suferea de foame! Stătea toată ziulica pe un scaun, la umbră, cu
mintea aiurea, poate se credea la ea pe terasă, pe băncuță!
A murit după câteva
luni! Cunoscuții l-au judecat amarnic pe fiu, care nu a mai dat nici un semn de
viață! Pe urmă, și-au amintit ce a spus preotul la înmormântare- NIMENI NU SCAPĂ DE JUDECATA LUI
DUMNEZEU- AȘA CĂ AVEȚI GRIJĂ CE FACEȚI ÎN VIAȚA ASTA!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu