"EU N-AM OMORÂT O MUSCĂ, ÎN VIAȚA MEA...! DAR AM DE GÂND...!"

Când îmi vine să strâng de gât pe cineva sau de alte părți anatomice, îmi aduc aminte de una dintre miile de întâmplări prin care am trecut, bineînțeles! cu efecte negative asupra mea, (cele care nu ne-au afectat aparțin, de obicei, altora!):

Stăteam la bârfă vreo 5 maimuțoi, când apare și Șeful cel Mare, care își montează dosul pe-un scaun și începe să tragă cu singura lui ureche funcțională. Nu ne sinchiseam noi de prezența lui, nu era un băiat tocmai rău, dar nu se știe niciodată...! Ne incingem la trăncăneli și totul decurge cum trebuie, până cînd T. îmi aruncă, din zbor:

-Ce prostii ai mai făcut zilele astea, că nu știu ce faci, dar scapi mereu?!?

M-am blocat pe MUTE – nu-mi amintesc să fi făcut vreo prostie și nici să fi scăpat de vreuna! Dar am tăcut și m-am făcut vînăt în interiorul sufletului meu – Ce și-o fi închipuit Șeful că am făcut? Pentru că a și plecat, fără să comenteze în vreun fel. L-am luat de moț peT – ce fusese întrebarea aia? A ridicat din umeri și a replicat că ce? era prima oară când o auzisem? Dar pentru urechile străine, nu părea o glumă, i-am răspuns. Degeaba discutam noi, răul fusese produs! Câteva zile mai tărziu, T. se apropie de mine, ciudat de cuminte:

-Știi, m-a chemat Șeful Cel Mare, să-i spun ce prostii faci! Degeaba am încercat să-i explic că noi vorbim așa, în glumă, nu-i nimic serios! Nu m-a crezut și am senzația că am o bilă neagră, crede că-l mint! Na! Din cauza ta, m-a luat la ochi!

Mai poți spune ceva, la așa concluzie?

Cît de ușor poți face un rău, chiar și atunci cînd nu vrei: îți dai drumul la gură și-o comiți! Iar dacă în locul gurii, chiar acționezi în mod stupid, răul e mult mai mare!

 Să zicem că vine unul și începe să ți se destăinuie: l-a lăsat nevasta, nu se înțelege cu copii, cîinele vecinului sare gardul și-i mânîncă găinile sau mai știu eu, ce, altă problemuță. Ți se rupe inima și-ți frămânți creierașii, să ajuți. Persoana zice ca tine, face cum  vrea ea, iese prost, vine cu un par, să-ți arate că te-ai înșelat. Ție îți pare și mai rău, că nu s-a nimerit, mai bine îți țineai botul, închis, na! s-a lăsat cu păruială! Nevasta a venit înapoi și vrea divorț, cu partaj, copilul a fugit de-acasă, că are părinte bătut în cap, cîinele vecinului a făcut indigestie, de la găini, iar stăpânul jură că a fost otrăvit, drept răzbunare. Juri să nu mai umbli în coșul cu rufe murdare ale altora, dar nu trece mult și uiți, luând-o de la capăt. De aceea, bine ar fi să nu fie rău – nu toată lumea se pricepe la sfaturi și nici toate sfaturile nu se potrivesc cu situația din teren. Și să nu uităm ceva esențial: noi, oamenii, abia așteptăm să iasă prost și să avem pe cine da vina! Chestia aia, cu acarul Păun, doar că Păun a devenit Pelican sau Curcan, sau...! N-are niciun sens să croncănim despre răul făcut intenționat, dar ce ne facem cu proștii? Adică ăia care n-au decât rele-n țeastă! Că de educat, mai salcâm! ”E prea târziu, e prea târziu! La tine-n suflet, e pustiu!”. Putem broda pe subiect mult și bine, ne-a intrat în cap scuza fabuloasă – De unde nu e, nici Dumnezeu nu cere! Nouă ne plac veselia, cântecul, dansul, râsul, puma și ornitorincul! Gândulețe din astea, psiho-pupu, despre un potențial rău, nu ne reprezintă, deci putem face abstracție de ideea de rău. Și-atunci facem ce ne taie capul! După care ne taie durerea de burtă!

Să luăm prezentul în calcul: COVID 19 e periculos? Este, pentru că mor oameni! Cine are abonament mai în față și nu stă mult la coadă? Bătrânii, cei bolnavi, cei care au sistemul imunitar la groapa de gunoi! Cine se morcovește? Toată lumea! E prea complicat, nu-i așa? Să luăm ceva mai simplu: e depistat unul de coronavirus – cele 143 de persoane cu care a intrat, cu nevinovăție, în contact, intră în izolare sau, mai rău, în carantină. Stau închiși, în timp ce alți oameni se chinuie nu numai să-i trateze, ci să descopere care ar mai putea fi trecut pe lista deja lungă. Boul infectat scapă, vreo câteva mii de persoane trag mâța de blană, statul cheltuiește de pe unde apucă, locurile  de muncă ale celor cuminței se topesc, că nu așteaptă vreo cineva să te faci bine, abia acum e momentul să se scape pe tine! Prin urmare, boii și vacile care nu gândesc ar trebui să stea în staulul lor, nu să facă pe zmeii! Ce să mai vorbim dacă, din cauza animăluțelor, unii, nevinovați, fac cunoștință cu popa și cu cadelnița!

Ideea e că rău poți face foarte ușor, aproape nici nu trebuie să te strofoci prea mult! Însă, de reparat, mai va urma! La din astea, nu ne pricipim! 

Și nu înțeleg - unii își închipuie că avem creier, doar că să nu se bălăngăne capul când mergem? Sau mai folosește și la altceva?