Ne frecăm lăbuțele:
A cam dat cu strop de Soare,
Și-am lăsat hăinuțele.
Am trecut, rapid, de cizme,
De bocanci și de geci groase,
Dar să nu mâncăm iluzii-
Mai pot fi zile geroase!
Până-n una, într-alta,
Admirăm plăntuțele,
Care au scos capetele,
Drept minuni, drăguțele!
Asta n-a fost iarnă grea,
Dar eu îmi simt oasele
Parcă-s date la rindea,
Și mă dor, băftoasele!
Însă, uite! e păcat
Să nu gustăm clipele.
Sper că, încă, n-ați uitat,
Unde vi-s aripile!
Chiar de plouă sau e vânt,
Să nu ștergem mințile,
Să uităm ce-avem mai sfânt-
Mamele, mămuțele!
Primăvară e și-atunci
Când iubim femeile!
De 8 Martie, pe brânci,
Le cinstim părerile.
Dar nu este îndeajuns
Doar o zi din an, scânteia
Să aprindem, din respect,
Pentru ce este FEMEIA!
O fi, n-o fi primăvară,
Să păstrăm uzanțele:
Haideți să le întrebăm
Care li-s speranțele!
Poate așa vom învăța
Că li-s dragi poemele
Dar ne vor, să fim alături,
Când apar problemele.
Nu vor doar telenovelă,
Cum nu vor doar floricele,
Vor ca să trăiască-n una,
Și să ținem mult la ele!
Și, din toată sărăcia
Le doresc doar bucurie,
Primăvara, să le-ncânte
Fericite-n veci, să fie!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu