De câteva zile, nu mai
am chef de scris! Cât despre ironie și amuzament, nici vorbă! Spuneam nu demult
că va trebui să ne reconsiderăm modul în care ne vom organiza viețile – să nu mă credeți, eram un mare
egoist, în piele de arici! Mă vedeam doar pe mine, tremurând sub țepi, ascuns
în scorbura mea ariciosă, departe de lumea dezlănțuită. Vedeți, dacă aș fi fost
un arici pur, și nu un bastard, n-ar mai trebui să mă tem, din postura mea de
animal, nu de om!
Să vedeți, însă, câte “animale” vor scăpa fără coronavirus – (precum marii generali
care-și trimiteau armatele în gura tunurilor, să devină ăia carne de mici,
iar generalii să facă alte planuri de măcel)- care va apuca, va descoperi că
toți oamenii E egali în fața COVID 19, mai puțin unii. Și nu mă refer la cei
care respectă cu strictețe măsurile impuse, ci la tot soiul de exemplare care
n-au creier nici cât laba mâței, dar...”au noroc”!
Deci, stăteam acum
două seri, amorțit de la butonat telembizorul și tele-afonul, nu tocmai
speriat, ci foarte liniștit: fără să dramatizez vreun pic, dacă vine C19, la mine-n vizită, nu
stă mult, că nu se merită nici să fiu intubat! Direct în sac! Și asta n-o spun eu! În consecință,
nefiind speriat de Moarte, vechea mea prietenă (prietenii știu de ce!), eram
liniștit - pot sta singur, la izolare, că n-are ce să mi se-ntâmple! Serios?
Preocupat de propria mea soartă, mi-am impus să nu mă gândesc la alte situații,
doar la cea generală! Repet - egoismul mi-a șters memoria și nu m-am mai gândit
la altceva! Fiică-mea, cu o întrebare nevinovată, întrun alt context, mi-a adus
aminte de ceea ce vroiam să uit – ce mă fac dacă îmi moare cineva foarte drag? Abia
atunci am scos lista ascunsă în beci, de după borcanele cu gogoșari, cu cei pe
care i-aș putea pierde, indiferent cât de puternici par! Și-s oleacă de
persoane!
Mi s-a strâns blana pe mine și mi-au intrat țepii în
anvelopă - e destul să pierd o singură persoană, ca să-mi nu-mi mai revin
vreodată! Iar persoanele astea depind de alte persoane, care depind de alte
persoane, care depind de persoane, mai mult sau mai puțin, responsabile! Mi se
pare groaznic – prea mulți factori întro ecuație prea mică! Mult noroc ne-ai
dat, Doamne, până acum! O zic eu, care sunt un sceptic!
S-o luăm tiptil - bune, rele sau modificate, datele
inițiale ale răspândirii lui Mortadella, arătau, la început, vreo câteva cazuri pe
zi! După care s-au cantonat pe la 30, ca să explodeze la peste 60. Acum trecem lejer
de sută și (ieri, nu, cum au observat destui, noi suntem șmecheri și dăm
înapoi, de la 186, la 144 sau pe-acolo, azi, mai puțini). Întrebare: să zicem că datele
sunt corecte - nu v-ați sesizat că evoluția este cam rapidă, când nu avem
teste? Castravetele de mine s-a morcovit, când a băgat la țeastă! Buun! și cum
de, la data de azi, avem fâs în spitale, iar spitalele devin fâs-ul lui COVID
19? Dacă era război, s-ar fi interpretat că tranșeele sunt mici, cu apă-n ele,
tunurile n-au decît tuburile de la proiectile, iar infanteristul, mort de frică, a fost trimis la răzbel, fără pușcă și
bocanci! Mi-e silă că ne furăm căciula furată de alții! Cum să anunți măsuri
drastice, ad-hoc, fără să tragi clopotele de alarmă la instituțiile care
trebuie să intre-n foc? Și-a pus cineva problema că, prin miile de ochiuri ale
plasei, au trecut mii de mărunțișuri care erau necesare și obligatorii? Plus o
mulțime de indivizi nesimțiți? Cum ar fi: (felicitările mele celor inventivi)
măsurile alea stupide de igienizare a spațiilor; distanțele între oameni;
oamenii străzii; creșterea nivelului de curățenie și igienă; purtatul mănușilor
în spațiile de vânzare; măsuri de protecție a personalului angajat, speciale
pentru cazul ăsta deosebit; informarea oamenilor, anticipat, privind faptul că
vor fi luate măsuri, etc! Luate ÎNAINTE, RAPID, FĂRĂ LEGE ȘI TOCMEALĂ!
Omenește! Măsurile draconice, cum ar fi amenzile și alte din astea, n-au nicio
valoare dacă nu se lucrează la CONȘTIENTIZAREA PERICOLULUI! Sunt mulți care fac colecție de amenzi și nu
mor! Ei! aici nu s-a lucrat, permițându-se răspândirea “minunii”! De aceea au
circulat și circulă mii de fake-uri cu rol de dezinformare, când prima măsură
asta era – informarea corectă și periodică! Și mi-e teamă iar – nu cumva
n-a existat niciun plan? Sau au existat unele, dar făcute la mișto? Nu uit treaba de la Suceava! Nu-mi iese din minte!
Văd că sunt persoane care, voalat, ne amintesc că nu
putem vorbi despre orice, pe vreme de război cu virusul, ca să nu ne trezim în
penal. Frumos din partea lor, arăt că țin la noi. Numai că să-mi arate cineva
unde scrie că nu am voie să-mi pun întrebări? Și cu ce influențează răspândirea
pandemiei, întrebările mele retorice? Nu m-a înălțat cineva în vreo slăvă, când
am ridicat la fileu aspectele omenești ale prezentului și viitorului nostru, dar
când mă amenință cineva în mod neîndemânatic, de parcă vreau răul omenirii, și
nu să-i apăr pe cei dragi și pe oameni, în general, îmi uit manierele acasă! Să
vă fie rușine, celor care vreți să ascundeți groapa de gunoi, sub preș! V-ați
găsit și momentul!
Așa am ajuns să cred în nimic – solidaritatea vine de la
oameni simpli, săraci și umili, ca întotdeauna! Nu de la cei de la care ar
trebui – bogați, edili, politicieni, preoți! Nu-i amestecăm pe toți – fiecare
pădure, cu vreascurile ei! Să vedem cât noroc avem, dacă mai rămînem tot atât
de mulți, și după! Sau dacă
rămâneți, să-mi comunicați și mie, după ce-mi aprindeți o lumânare!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu