Timidul Arici tocmai își făcea probleme de conștiință:
-De ce n-o
fi comunicând nimeni cu mine?!?
Sunt, eu, țepos! dar chiar așa de urâcios oi fi?
Pentru că stau mai mult ascuns sub pământ sau din cauză că n-am freza dată cu
gel, așa, într-o parte? Chiar, cum mi-ar sta cu creastă țepoasă? Să ies, oare,
afară? da’ numai noaptea, ziua mi se usucă gura, de la pasta de dinți! Dar dacă iar
ies, ca dată trecută, într-o baligă? Auzi!
Baligă-n curte! Așa o fi, la unii, postura zilnică! De arici împăiat s-a auzit, dar de arici pe baligă?!...
Și
totuși, mi-am luat inima-n țepi și m-am apucat de scris, să mai dau drumul la
veninul de arici, într-o lume de arici nevătămători, că cine ia în seamă fițe
de arici? M-am gândit că frații ariciști vor veni alături de Monsieur Arici C’est
Moi? și, când colo! pauză! Risc să rămân în criză de subiecte! Help! please! davai me any reason to
aricesc!
Da’ dacă sunt perceput ca un pericol pudic! excusez-moi! public!
și se apucă toată populația să arunce cu ciuperci, ouă stricate și alte legume
adiacente, n-ar fi mai bine să mă fac că ninge? să rămân Ariciul Anonimus? Nu,
nu! mai bine fiert, fript, cu țepii polizați, zgâriat pe burtică, decât fără
niciun comentariu la adresa activității mele de arici doritor de dreptate!
Nu fiți miloși! mila
s-a terminat demult!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu