CINE MĂNÂNCĂ ȘI CE ANUME!

Dineul era în toi, când chef-ul bucătar  Renee a deschis expoziția gastro - astronomică:

-Mesurzi e medamz, je suis tres încântat să vă prezante notre cuizin! Pur Universal anconesans detaliere va fi dată de mon asistentă, Flora! E tre joli e est româncă!

Flora ieși în fața selectului auditoriu și începu întro moldovenească neoașă:

-   Ici avem, de la franțuji, numai potol de marcă: ouă Florentine și tartă Provence, doar dupî un Gordon Blue! Nu vă uitați dupâ mămăligî, că aia i bună la sarmali! Sau un pui Marengo, Crogue Monsieur ș-o prăjâturî For Breton! Ori, la capît, cartofi Duchesse, în sos Bearnaise și Claufoutis cu zmeurî!  Nu mai hliziți, tolomacilor, că nu - i ce credeți voi, numai la prostii, vi-i gându! aia nu merge cu zmeurî! Dacă vă vorbesc de nucile de Macedonia, că-s a dracului de scumpe, iar hliziți, vi-i gândul numai la șofrănel, motănel șî coțcărel, nu la caviar Beluga, că n-ați ajuns pânî acolo, cu cultura! Vouă numai la scrob, vi-i capul, nu la omletă Le Parker Meridien sau sandviș Club Von Essen!

Convivii încercau să nu se facă de băcănie, degustând trufe albe, cacao de Valhona, cafea Kopi Luwake sau ceai verde Tieguanyn. Cunoscătorii se mirau, cum de anul acesta nu există, la expoziție, carne de vită japoneză Wagyu sau pizza Louis XIII. Cea mai apreciată fu înghețata de vanilie tahitiană, pusă în cornet din hîrtie de ambalaj, nu se știe cine a fost tâmpitul care n-a asigurat ambalajul original, în formă de scoică, și nu hîrtia aia pentru împachetat țevi de oțel, unse cu vaselină! Dar, după unul din principiile românești tradiționale, o lingură de rahat, la un poloboc cu  varză, nu se simte!

Palatul Parlamentului era, iarăși, gazda expoziției numisma... gastronomice, deoarece acolo, indiferent de orientarea politică, se aflau cei mai mari mâncăi ai neamului, cei mai adormiți și cei mai canibali! Uitând de mămăliga cu ceapă, de-acasă, condimentată, din belșug, cu sare și-un șip de țuică, participanții la deschidere lingeau, pe furiș, degetele, iar unii procedau la strângerea proviziilor, în scopul diminuării diurnei.

Deodată, un străin năvăli peste ei, stricându-le buna dispoziție și foamea-n gât, prăvălind-o pe Flora, care se simți violată în auz, de urletele semi-inteligibile, ale năvălitorului:

-V-am prins, bazbunzicilor, vă lăfăiți în sudoarea poporului! Vă dedați la crăpăt scump, în timp ce românii halesc găluștele voastre, alea, cu brânză, că mare brânză ați mai făcut! Numai cu poalele-n brâu și mare cozonac, cu mult rahat, ați făcut mare rahat! Noi, mucenici de post, cu ciorbă din burtă, mâncăm borș în stradă! Bă, voi care faceți tot timpul, ghiveci, ce-i cu fața asta, la voi, de castraveți și gogoșari la oțet? Stați ca sarmalele în cuib, și ne faceți varză călită, până ajungem salată boeuf! Pasca! ...voastră tradițională  nu vă intră- n capul ăla, de vițel, nu-i așa? Nu vă mai înfoiați, precum curcanul la cuptor, că nu vă duce capul decât la gogoșele! Numai la ciolan, vi-e gândul, că ne torpilați doar cu clătite și supă de urzici, tu le faci, tu le mânănci! ”Taci și-nghite”, asta ne spuneți, mai tot timpul! Ne-ați făcut creierii, pane, și plachie! Ba ne-ați trecut și pe pește, avem față de macrou afumat, saramură de gheboși și cod de vreme rea, la cuptor! Cui îi place mus-caca și cu colarezii cu lapte, înghite salată orientată și ruladă de tras în piept! Chiftelelor! ar trebui să fiți bătuți, ca pe șnițele, dar asta ar însemna să ne coborâm la nivelul  vostru!

Din mulțime, un tip cu prestanță și cu părul alb, semn că le văzuse pe toate, încercă să-l tempereze:

-   Prietene! Noi nu suntem naționaliști, ca alde tine! Noi suntem progresiști și inovatori!  Mondiali! Păi, am plecat, cu ani în urmă, de la tașche cu pegmez, am dat, naibii, rotogoalele de berbec și iată-ne la bujeniță, cu pandișpan, nu cu mămăliguță pripită!  Noi am promovat bulzul românesc, dar ne-au bătut la fund olandezii, cu brânza lor, că noi nu puteam face plăcintă cu brânză fiartă-n lapte, cu vacile astea, ale noastre, cu chip de dalac! Zama de găină cu tocmăgei am transformat-o în zama oului! Acum lucrăm la salată de creier, dar nu prea găsim mult material! Poate, pe termen lung, până în 2712, vom face tot posibilul ca fermierii noștri să nu mai fie așa țarani și să poată intra și-n supermarket, nu numai în pământ. Abia atunci, pe planeta Venus din Milo, vom mânca tradițional, românește, ce mâncăm, noi, parlamentarii, de obicei, în discursuri!

Dinspre bucătărie se aud bătăi de clopot, dovedite a fi doar bătăi încasate de Renee, maestrul bucătar, cu tigaia! Prins a fi un impostor - un senator plecat în delegație și uitat 5 ani, pe-afară!

Viruna, șefa pompagistelor de la chiuvete, se miră cu voce tare:

- Cu gândul numai la mâncare, te trezești cu ditamai impostorul! Care, bineînțeles, după ce a uitat să vorbească românește, le mai stâlcește și-n tigaie!