Mai țineți minte bancul?
Un
românaș lucra cu o bandă de traficanți de droguri. După ce dăduse o duzină de
țepe, pe malul Dâmboviței, se gândi că niște columbieni nu s-ar deosebi prea mult, de niște români!
Așa că o șterse cu banii de pe marfă,
cca 100.000 dolari! Numai că aceștia îl prinseră după ce ajunsese la primul
colț, și, înainte de a-l face să dea colțul, vroiau să afle unde a ascuns
banii! De tortură, nu-și băteau capul, dar nu înțelegeau o iotă din vorbele
lui, aveau nevoie de translator! Dădură peste un ospătar român, pe care îl răpiră
și-l duseră în depozitul, unde-l chinuiau pe hoț.
-Unde
ai pus, prostule, banii, că ăștia te omoară? Nu vezi ce țepe vor să-ți bage sub
unghii?sau ești prea obișnuit cu țepele? îl întrebă traducătorul, pe viitorul
cadavru.
-
Spune-le că am ascuns banii în parc, la baza statuii lui Lincoln! Dar să nu mă
omoare, că n-am făcut nimic rău!
-
Ce spune? fură curioși columbienii.
-
Zice că le-a făcut pe toate mamele voastre și că nu-i pasă de ce-i faceți, că
sunteți niște văcari grețoși, cu neveste, curve!
-----------------------------------------------------------
Senatorul Sergiu Pupăză, după o scurtă vacanță, de trei
săptămâni, la Miami, se gândi să vadă dacă carnetul lui proaspăt, de pilot, nu
mai reduce din aerul său aerian! Închirie un avion micuț, făcu plinul și se
ușchi, așa, aiurea! Ce uitase, era să verifice cum va fi vremea!
Furtuna veni din senin, iar un trăsnet lovi aripa avionului, Sergiulică prăbușindu-se, din locul unde se cocoțase! Adică, din înaltul cerului, direct în
ocean! Se trezi aruncat pe o plajă
minunată, după tipicul filmelor americane cu naufragiați. Constată că-i stătuse
ceasul, la propriu, iar, pentru semnalizare, nu avea decât o pereche de
pantaloni și ăia, rupți în fund. Inadmisibil pentru un parlamentar! Nu apucă să
se vaite, că se trezi înconjurat de vreo 20 de canibali, cu piercing-uri de os cam prin toate părțile
expuse.
-Bababubu rababibi natupa! se rățoi, la el, unul cât
malul, vizibil șef de trib, cu carnet de partid în regulă!
Sergiulică ridică din umeri, semn că nu înțelege!
-Ribabiba mumitu conced! se enervă, tot vizibil,
matahala, în timp ce ceilalți participanți la traficul de carne vie, își pilea
dințișorii!
-Bă, eu sunt senator român! răcni Sergiulică, mai ales
din cauza lăncii ce-i înțepa pedunculii!
-Zi așa, frățioare, că ești român! se auzi glasul unui
canibal, ceva mai deschis la culoare, dar nu cu mult! Bă, ăstora le e foame și
tu ești o bucățică numai bună de tocăniță cu brusture!
Senatorului mai că nu-i sări inima în sus - nu se aștepta
să găsească un compatriot, întro insulă plină de canibali! Numai că acesta îi
temperă elanul:
-Stai
copăcel! Și mie mi-e cam foame! Păi,
credeai că am plecat din țară, de plăcere?
-Dar suntem de același neam! Ai fi în stare să mă
mănânci?
-Dacă eram de același neam, nu-mi mâncați, voi, zilele!
Am plecat în lume și-am ajuns aici, canibal!
-Taburubi mațatucu hingher! glăsui șeful cani-bas, făcându-i semn să traducă.
- Zice că ești destul de suculent pentru un ostropel, dar
trebuie să așteptăm bucătarul, a făcut indigestie, când te-a văzut! îi explică
traducătorul de canibali. -Fibabuci nasulete cacambâț! se adresă gloatei
dispuse la tranșare rapidă. Le-am spus că plătești răscumpărare grasă! Dacă nu,
te halesc!
-Eu sunt sărac, ce să le dau? Și eu n-am zic că le dau
ceva, ai inventat asta!
-Dă ceva din gură, sunt obișnuiți! Da’ nu te pune în gură cu ei, că nu ești la București! Le place, ca și ție, sosul de
limbă! Limba dulce, mult aduce! Damamuti fecaliti sombroso dadameni sorbuti! Le-am spus că, dacă
te eliberează, le aduci niște fetițe, de la tine, din partid! Grăsunici și cu
șorici! cum le place lor!
Canibalii începură să se tăvălească, pe jos, de râs, în
timp ce lui Sergiulică îi trepidau bucuțele!
-Spune-le orice, numai să-mi dea drumul! Fac orice, numai
să nu mă mânânce! Zi-le că sunt un nespălat!
-Nu ține! Știu asta, chiar mai bine decât tine! Și iar faci pe tine, nu te-astâmperi!
-Spune-le că îi reclam la ambasadă!
-Le-am spus, dar nu e așa ceva, aici! Și chiar de-ar fi,
până întervin ăia, ajungi sărmăluțe, că i-am învățat și cu din astea! Sarmale
de post canibalești, care plac, când le halești!
Se mai adresă odată canibalilor, ceva mai mult, făcându-i
să se scuture de râs și să se dea de-a tumba! Sergiulică privi îngrijorat
scena, mai ales că pofticioșii ăia mureau de râs și nu înțelegea de ce!
-Ritualul, la ei, e să se distreze pe seama victimelor?
își întrebă conaționalul.
-Fugi de-aici, unde te crezi, în Parlament? Le-am povestit, când am ajuns aici, cum stă
treaba cu cele pe care le spuneți, voi, politicienii! Adică una, spuneți și alta, credeți, că de gândit, doar la voi, vă gândiți!
De aia se amuză, știu că tot ce spui, e pe invers! Dar le-ai devenit
simpatic, nu mai vor să te mănînce!
-Am scăpat și de data asta! Mulțumesc!
-Nu-mi mulțumi, eu am fost cu ideea! O precizare – ești
așa de amuzant, încât au hotărât să te păstreze! Mumificat și afumat! Ca pe
slănină, de Crăciun! Grăsuțule!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu