Fără ie și fustiță!
Că nu-ți trebuie măscuțe,
Ci doar niște părăluțe!
Inimă, daca-i avea,
M-aș culca la poarta ta!
Cum nu ești prea parolistă,
Nu încap, și eu, pe listă!
-Mândrule, de gura ta,
Am să ies! Când oi putea!
Și, că să nu mai fiu tristă,
Trec pe la manichiuristă!
Direct de la coafor,
Oi rămâne în pridvor,
Că începe-un serial
Adus din Munții Ural!
Mămuca nu e acasă!
Poți să vii, că nici nu-mi pasă!
-Mândro, pentru gura ta,
Nu țin cont de mama mea!
Că atât m-ai aburit,
C-am rămas un nas belit!
Inima, dacă mi-ai cere
Nu ți-aș da-o din plăcere!
Nu pot, însă, ține - n mine
Dragostea mea, pentru tine!
Nu mai fi așa ciufută!
Inima nu mi te uită!
Ieși, și tu, la club, diseară!
Că mă frigi la inimioară!
-Bade, ești un nătărău!
Vai și-amar, de fundul tău!
Că te fudulești degeaba,
Nu prea știi cam cum stă treaba-
De vrei, frate, consolare,
Ai o țâră de răbdare!
Te repezi, că surdu-n dobă!
Mai întâi, facem o probă-
De reziști, un an, cu mine,
Fără urlet și suspine,
Poți miza, pe termen mare,
Că vom fi la guvernare!
Dacă vrei, în schimb, morală,
Revoluție fiscală,
Liniște, seninătate,
Las-o-n păpușoi, fârtate!
Prea sunt multe! Eu, cât pot!
Și fără belciug, în bot!
-Mândro, am un tremurici!
Că, la cap, mai mult mă strici!
Eu, gândesc la grea ispită!
Tu, cu mintea risipită,
Faci, ce faci, m-aduci la sapă!
Eu vreau vin, tu îmi dai apă!
Eu vreau un morman de miere!
Tu îmi dai sughiț și fiere!
Și, din patru-n patru ani,
Mă târăști prin bolovani,
Ultimul bănuț, mi-l iei!
Și-apoi, încă șapte piei!
Am, însă, o nelămurire-
Dacă, din nefericire,
Eu dau colțul, dintro dată,
Tu rămâi nemângăiată?
Sau te bucuri, c-ai scăpat
De un prost handicapat?
Nu-mi răspunde!Știu răspunsul!
La sfârșit, m-aleg cu plânsul!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu