Nevastă-sa nu spuse nimic,
îl lăsă în plata Domnului - fiecare, cu păsărica lui! Să dea Domnul, să fie
bine, că nu contează, Jean boxează! Deja o dureau urechile, de la atâtea
comentarii, din partea soțului, chiar începuse să-i pară rău că a rămas
însărcinată! Și, trebuia să recunoască! se temea, de-i tremura sutienul – “Ăsta e pornit rău, vrea băiat! Și dacă nu e băiat...?!?”.
N-a fost băiat! Bărbatul a
înghițit în sec, a smuls un buchet de flori din parc, s-a dus la spital, cu
ele, ținându-le ca pe o legătură de zarzavat, uitând să le dea femeii! Când a
fost nevoit, și-a luat odrasla, acasă, a tăcut, n-a reproșat ceva, dar veselia
lui s-a înmuiat precum lumânarea pusă în cuptor. Ca să nu-l strângă femeia, de
urechi, se prefăcea că e teribilos de încântat, dar era atât de fals, că nu se
păcălea decât pe sine.
Și iată! miracol!– soața
i-a rămas, din nou, însărcinată! Starea de euforie a năvălit peste dumnealui,
că nu mai era treaz nicio zi - de data asta, nu putea să rateze, trebuia să
iasă băiat! că doar nu l-a omorât pe Dumnezeu!
Numai că s-a potrivit
invers – a fost tot fată! Nici urmă de băiat! Să turbeze, și altceva, nimic! De
data asta, nu s-a mai dus cu flori, și nu pentru că era iarnă! Nici nu s-a uitat la
nevastă, s-a uitat puțin la copil și s-a dus și s-a făcut muci. Ca și data
anterioară, a luat copila, acasă, și-a uitat de ea!
Femeia a început să se
ofilească – se ocupa singurică, de cele două fete, care, de ce creșteau,
deveneau mai greu de stăpânit. A încercat să-l atragă pe bărbat, să o ajute,
dar acesta era dus cu pluta, nici dragoste, nu mai vroia să facă, de frică să
nu iasă orice altă păsărică! El vroia numai cuculeț!
Femeia, opintind să-l vadă
mulțumit pe nătâng, recurge la tot soiul de prosteli, printre care și mersul la
babe! Candele aprinse, rugăciuni, mers la mânăstiri, sfințiri de casă, etc!
Numai că soarta fu crudă
și-a treia oară – dintrun accident “feroviar”, iar născu o fată, numărul trei, pe lista de
inutilități!
Bărbatul nici nu s-a mai
dus la spital – s-a îmbătat, trei zile n-a fost om! Când și-a revenit, n-a mai
vorbit cu nevastă-sa, ajunsă singurică, acasă, de parcă săraca era vinovată că nu i s-a îndeplinit
dorința! Și au trăit așa, ca doi străini, cu trei păsăruici, până când copilele
au ajuns la majorat!
Nefericitul măgar de tată,
băgă de seamă că hormonii damelor începură să tropăie și se enervă și mai tare -
de-acum, avea o grijă, să păzescă ciurda! De fapt, de asta se și temuse, că va
trebui să facă pe paznicul la mioarele zburdalnice! Că, vorba aia! băiatul își
ia pălăria și face stânga-mprejur, dar fata cu burta la gură, n-are leac! Plus că fetele sunt prea sensibile, au și
chestiile alea lunare, fug de-acasă, după bărbați și au gura mare și spurcată!
Mai băgase, el, de seamă, că se plângeau cunoștințele și rudele, care aveau băieți, că n-aveau niciun
ajutor de la aceștia, că băieții sunt reci și pleacă foarte ușor de-acasă, dar lui îi
rămăsese pe creieraș, că tot băiatul e mai cu folos!
Pe rând, se trezi că
fetele i-au zburat din ogradă și nu mai avea prilej de ciudă! Și, dintrodată,
se trezi cam singurel! Ca, după câțiva anișori, să rămână chiar singur, sărmana
femeie renunță să mai se-nvârtă prin jurul lui și-și dădu întâlnire cu Sfântul
Petru.
Pelerinajul la Mecca fu
basm cu pitici, pe lângă fosăiala fetelor, acum măritate și la casa lor – nu
era zi, să nu vină, barem una, să-i facă de mâncare, să-i facă curat sau să-i
facă morală, că nu se mai îngrijește de propria persoană. Tolocănit la
căpățână, tatăl suferi în tăcere tirania fetelor sale și se îngrășă 10
kilograme. Unde mai pui, că, dacă nu veneau cu toată liota, veneau ginerii,
să-l ajute la treabă, astfel că nu se prea plângea de singurătate, ba
dimpotrivă, se ruga de liniște.
Veni și ziua în care
inima-i dădu să se oprească - mezina veni să-i spună că va deveni bunic. Un nou
sentiment puse stăpânire pe sufletul lui - va avea nepoți!Uraa!!!
- Numai că trebuie să te
anunț - șopti mezina - că deja e mare, am făcut ecografie, cum nu se putea face
pe vremea voastră! Visul ți s-a împlinit - o să fie băiat!
Pentru câteva clipe, el tăcu, gândindu-se cât
de stupid își iubise, în taină, fiicele! Dar, până la urmă, nu putu să se
abțină:
-Minunat! Dar... tot mai
bine era să fie fată!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu