PROIECT DE ȚARĂ! CU CIULINI!

    S-a privit în oglindă și a început să răcnească:

-Ce mama  dracului ați făcut cu mine, nărozilor? Cum de arăt așa borâtă și belită, cum n-am mai arătat de sute de ani? La voi nu merge cu înaintarea, merge numai datul birului, cu fugiții? Uitați-vă cum arăt – parcă umblu cu cerșitul!

Țara a tras aer în pieptul ei scofâlcit, a oftat din străfundul peșterilor sale, s-a sumețit oleacă, spre vest, dar nu i-a folosit la nimic – ajunsese de râsul gâștelor! Nu-i rămânea decât să continue pe același ton (altul nu găsise prin depozi):

-Încep să regret că v-am lăsat de capul vostru – odată, filo- francezi, apoi, filo - englezi și filo-americani, filo - ruși, acum - filozofi cu mațul spart! Tremură iarba, sub care ne zac ctitorii de neam, iar vouă vă tremură bărbia, după nu știu care idiot cu creierul mic și îngust! Iar mie mi-ați rezervat soarta frunzelor – să mă îngălbenesc, când mă uit în jur! Nuuu! nu țin să vă vorbesc de patriotism, că eu n-am fost condusă decât de oameni abili, care știau ce vroiau, nu ca ăștia de-acum, să nu știe pe unde se udă vaca! Când stau și gândesc la alte vremuri, îmi dau seama cât de deștepți au fost ăi de m-au purtat în spatele lor mic, dar îndesat, și nu întotdeauna s-au gândit la bunăstarea mea, cât la binele viitorimii. Binele vostru de azi e la nivelul lui 1900, nu la cel actual, de aia vi se pare că-i bine, ca să nu fie rău! Ia mai gândiți-vă nițel și faceți și voi, ceva bun, și nu pe hârtie!

Și au început să zumzăie creierele, parcă erau ventilatoarele la laptop-uri – națiunea, cu mic, cu mujdei, GÂNDEA!

Primii au sărit marii întreprinzători, după modelul multinaționalelor, care s-au săturat de umplut sacii și de trimis afară, și s-au apucat să-și plătească datoriile la stat, că erau puține și nesemnificative, comparativ cu profitul lor. Ca să arunce cu praf, în parbriz, s-au apucat, ca fetele, să mai facă și sponsorizări, să vadă tutti că nu e așa răi! Pe același drum s-au gândit  să meargă și marii între - prinzători, să se facă cunoscuți și adulați, cu speranța că li se vor ierta păcatele și vor crește vânzările, care tot cădeau în nas.

Așa că au hotărât să facă, ei, autostrăzi! S-au apucat de planuri, dar treaba n-a prea mers, fiecare vroia ca autostrada lui să treacă prin altă parte! Apoi nu se înțelegeau cine le va administra, că doar nu erau proști, să le facă degeaba! Niciun bine nu scapă neped…!nefolosit!

Apoi, s-au gândit la niște grădinițe particulare, că le stăteau copiii, cu bonuțe și bonificații! Dar dacă la autostrăzi, nu s-a vârât vreun dobitoc cu funcție, să le strice socoteala deja stricată, la grădinițe s-a băgat ministerul lui Învățământ, că cadrele didactice, le pun du’nealor, că cam așa e pe la noi! Și apoi șpăgile, de ce să le ia tot privații? Nu le-ajunge că fac, cu banii, ce vor?

Au renunțat și la cămine pentru bătrâni - astea , chiar că-s belea! mor locatarii și alții, nu se mai găsesc! Nici spitale, n-au construit, că le mănâncă virușii, din proiecte și ies gata, dărăpănate!

Au renunțat la tot și au sperat ca măcar ăia care au furat, de-au stins, să nu mai doarmă în pătuțurile lor, alături de amante, și să-i apuce remușcările, la câte au furat, punându-le la loc!

Slabă speranță – ăia nici dureri de coccis, n-aveau! Dacă îi întreba cineva, dacă au vreun plan din ăsta, sinucigaș, replicau că toată lumea fură-n țara asta, așa că e corect că toată lumea să plătească și să contribuie la reconstrucția țării! Doar după ce se plătea la CEDO, pentru toate alte prostii, bineînțeles!

Anunțul prin care fiecare român era chemat să participe la plata datoriei externe, n-a șocat pe nimeni! Doar că fiecare român cu bun simț și-a făcut socoteala - cu cât ar putea contribui – o mie - două de euro? Păi! dacă acum există și girul Băncii Naționale, nu ca la creditele în franci elvețieni, or să facă câte-un împrumut, să scăpăm de tăierea copacilor și distrugerea micilor întreprinzători, care, oricum, sunt prea mici, ca să devină mari, și prea sîloși, de încurcă marile corporații!

Țara a luat-o, și cu asta, în bot – românii au făcut credite, apoi și-au adus aminte că tot au dat, să facă fundu’, mare, la toți cioroflecii, și au plecat în concediu, la greci și la bulgari, că și-aici, la turism, era jale!

Țara și-a pus mâinile-n cap și-a plecat, și ea! Nu mai interesa pe vreunul, să avem țară, nici măcar verbal! De aceea a cerut cetățenie pe unde a apucat – să n-o găsească nimeni și s-o aducă, cu forța, înapoi, atâtă vreme cât nu există un proiect de țară, finanțat integral, din fonduri românești!