Cât pe ce să nu scap nemardit,
adică cu ceva cocoaşă ruptă-n bătaie, eu, viteazul arici al lui Peşte Prăjit, am
avut o revelaţie- trebuie să mă consult cu cititorii mei, că psihiatrul care
m-a consultat a dat bir, cu fugiţii! Iată care ar fi problema mea - trebuie să
mărturisesc că, la sfatul - multiplu de cinci, al fiicei mele, m-am apucat de
scris! De fapt, ăsta nu e un secret, am mai spus chestia asta, cred că vorbesc
mai mult cu mine, să mă conving de nişte adevăruri! Printre care detectez şi
umbre de sinceritate, aşa că nu vă miraţi când vă spun că blogul ăsta a apărut
şi ca o ipostază a unei ocupaţii cauzatoare de venituri, aspect care nu m-a interesat şi, deocamdată, nici nu mă
interesează!
Ce mă interesează este mult mai important - care sunt prietenii mei şi
ce spun ei, mister neelucidat încă! De aceea, să nu vă miraţi de urmările
nefaste ale următoarei declamaţii - stimate reţele de socializare, nu mă mai
îmbiaţi cu oferte de publicitate, n-am
dat doi bani pe mine, nu dau doi bani
să-mi crească numărul de cititori! Dacă simte cineva nevoia să citească,
îl invit s-o facă, pentru că chiar ăsta e rolul Ariciului, să fie citit! Dacă cineva consideră că merită, mulţumesc pentru distribuire! Dacă vrea omul să mă înjure, e dreptul lui constituţional! Dacă stă în aceeaşi barcă cu mine, să -i fie de bine! Sper
că am lămurit aspectul pecuniar şi total dezinteresat, posibil, temporar, nu
exclud - definitiv! Meditez la asta!
Nu acelaşi lucru îl pot spune
despre modul cum răspundeţi voi, cei pe care îi stresez cu insistenţă, tocmai
pentru că îmi pasă! Cum îmi pasă de toate, începând de la maimuţoi pedologi,
terminînd cu soarta unora dintre noi, mai puţin a celor care au o singură grijă! De ei!
N-o să vă vină să credeţi, dar am devenit maniac şi obsedat, dacă trece
o zi şi nu iese ceva de postat, mi-e
rău, de parcă am băut trei zile non-stop! Din păcate, uneori sunt în criză de
subiecte, muza creatoare devine muza muritoare şi mie mi se umezesc dinţii,
intru în panică!
Iată de ce arunc mănuşa,( bineînţeles, fără ciocan în ea!), mai degrabă,
arunc un chiţcăit pe post de strigăt de ajutor- AM NEVOIE DE AJUTORUL VOSTRU!
Na! că mi-am culcat pe-o ureche orgoliul meu plin de ţepi şi am dat străvechiul
strigăt de luptă dacic reabilitat - mormăit de lup, cu glazură de miau-miau! Nu!
Nu vreau să mă giraţi la bancă, cum nici eu n-o să vă girez, şi nici n-o să vă
rog să semnaţi pentru mine, precum că-că sunt un arici responsabil şi cu bun
simţ! Mai degrabă, poate fi vorba de un arici - fără bun simţ şi un bun - iresponsabil!
Ce vă rog, e să-mi trimiteţi titluri de postări, nu e nevoie chiar de subiecte, doar de titluri, o să
vedeţi după aia dacă se nimereşte, că de potrivit…!
Şi dacă tot am început, să vă mai zic una din suflet - nu am niciun
instrument care să măsoare calitatea unei postări, decât comentariile voastre,
de care, sincer, m-am temut la început, mă mai tem şi acum (şi-n vecii
vecilor!) , dar cum un şut în …, înseamnă un pas înainte, decât lipsă, mai bine
dialog creator! Comentarii care nu vor să apară, doar dacă nu e unul care fură comentarii şi le
vinde pe piaţa neagră! Să vedeţi ce cuminte sunt în particular, nici ploşniţele
nu se urcă pe mine, au făcut agenţie de turism
şi promovează turul ariciului, sau cum poate fi măsurată circ-umferinţa
unui arici, ocolindu-l prin toate unghiurile, odată!
Uff! Am zis-o şi pe asta! Mulţumesc anticipat pentru colaborare şi
neanticipat, pentru lipsă! Multă sănătate
şi bucurii, îmi urez mie, întâi, ca un Arici egoist ce par, şi apoi, la toată
lumea, că trebuie din astea, mult mai mult decât averile! Tare e bine să fie
mai mulţi la împărţitul colacilor şi la strâns din măsele!
Mulţumesc pentru colaborare, aştept veşti!
Mulţumesc pentru colaborare, aştept veşti!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu