Se ia..., pardon! se împrumută un pelican, a cărei
gușă depășește dimensiunile normale, care să permită îngrămădirea condimentelor. Se toacă peștișorii, ca pe ceapă (sau
ceapa, ca peștișori, nu știu exact!) și se călesc, prin oprirea curentului
electric, respectiv, a centralelor termice.
Dacă nu reușiți, din prima, călirea, apelați la un fierar, pentru
călirea cu apă! Nu uitați ca, înaintea călirii, să-i administrați, pelicanului,
un analgezic, să nu facă plângere la vreun ONG, pentru rele tratamente.
Se taie, felii, bacon și roșii, mai puțin degetele,
sângele va da o culoare nesănătoasă sosului.Se fierb, înaintea pelicanului, să nu zică că nu-i așa! și că
face indigestie! Se bagă, bucată, cu bucată, fiecare ingredient, pe viu, în
gușa personajului principal, care, în următorul episod, moare , dar învie în
episodul 31! Scuze, mă uitam la o telenovelă! Mi-a fugit pelicanul, așa că o
să-l înlocuiesc cu un miel, nu sunt mulți cunoscători, de carne de pelican!
Se unge carnea cu ulei și se lasă la frigider, vreo
câteva zile, până reveniți de la Finanțe! După care, se stropește cu 100 ml
coniac și se pune lângă cuptor, sub limbă, n-o să se prindă nimeni! Doar dacă uitați animalul, mai
mult de trei ore, la cuptor! Turnați, periodic, peste compoziție, bere caldă,
cca 2 litri. Peste compoziție, am spus!
Din când, în gând, verificați dacă se rumenește! Dacă nu,
luați-i un bilet, la bulgari, pentru la vară, să se bronzeze natural!
Când începe să miroasă, a ars, scoateți tava, dezlipiți-vă
pielea rămasă pe ea (ați uitat de
mănuși!), se acoperă cu un strat de bulion amestecat cu cimbru, aloe vera,
sacâz și gălbenele, pe care l-ați diluat cu iaurt. Se rade o bucată de ghimbir,
pe deasupra, și, dacă doriți, puneți niște tămîie, pentru sufletul răposatului!
După ce se răcește, se servește cu o slujbă, fapt pentru
care chemați un profesionist, ca să aibă
mâncarea și un patrafir. Lăsați, naibii, vinul și treceți pe șampanie, însoțită
cu un Furazolidon.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu