sâmbătă, 21 aprilie 2018

- DRAGĂ, A FOST EXCELENT!


          -A fost excelent! Nici nu se putea mai bine! nu se putea opri Zuluță, sărind, precum o capră neagră, împerechiată cu un purece. - Sunt atât de fericit! Mi-ar fi părut nespus de rău, să nu merg în expediția asta! Mă bucur că m-ai convins, să mă duc! Dacă ar fi fost după mine, stăteam acasă și croșetam! Să vezi cum a fost - am ajuns acolo, la vreo 12 ore, după ce am coborât din avion. Englezul, care mai fusese acolo, ne-a arătat cum să ne ferim de soarele năprasnic și cum să consumăm mai puțină energie! Mai ții minte, Mummy, cum a fost, când am fost la Cairo? N-am să pot uita, niciodată, drumul de la Canalul de Suez, până la muzeu! Cu tot aerul condiționat, ce tare ne-a ars soarele, ne blegisem că niște pătlăgele! La fel, ca și atunci, m-am ars doar după jumătate de oră, de mers, cu mașina! Ție îți place acolo, te împaci foarte bine cu căldura! Eu, nu! Știi că mi-a fost rău?
       Am dormit, ca un dinosaur burtos, până la 5 dimineața! Ne-a trezit tot englezu’! Cred că el nici n-a închis ochii! N-am văzut om mai ahtiat, după vânătoare, decât el! Tot el ne-a prezentat ghidul, care nu mi-a făcut mare impresie, unul pipernicit și negru, de nu-l vedeai noaptea!  Aveai dreptate, când spuneai că nu trebuie să ai încredere în băstinași, dacă nu le dai mulți bani! Ne-a făcut-o! Dar, despre asta, o  să-ți povestesc mai târziu, toate la vremea lor!
         Ne-am aruncat harnașamentul, întrun LAND CRUISER și, după juma de oră, am plecat la drum! Am mers, până mi-a intrat scaunul în fund, la fel ca atunci când am fost la fermă nătărăului ăluia, ce se vroia conte, din munți! Știi, atunci când am căzut în păstrăvărie! îți amintești?
            A fost uimitor – 2 lei, un rinocer și 3 antilope! Am tras ca nebunii, săreau tuburile în sus, faceam o gălăgie, până ne-a spus ghidul s-o lăsăm mai moale, altfel vom speria vânatul, cel puțin o lună de zile nu se vor apropia, nu va mai fi nicio vănătoare. Englezul a tăcut, dar apoi ne-a spus că el vine în fiecare an, și tot același discurs, îl aude, indiferent cine e ghid! Ghidul nostru a dispărut, când ne-a atacat rino, a apărut abia după ce l-am omorât! Nu știm unde s-a ascuns, până atunci!
            Mummy! A fost primul meu safari, dar ție trebuie să-ți mulțumesc, dacă nu citeam în ochii tăi, că trebuie să mă duc, aș fi rămas, mereu, cu gândul că am făcut o greșeală! Am adus și un trofeu, pielea unui leu, să moară prietenii, când or vedea! Am s-o pun jos, acolo unde îți place ție, s-o poți privi ori de câte ori vom sta și vom privi flăcările din șemineu! În clipele noastre de soltitudine!
            Ce m-aș face, fără tine? Mi-ai fost alături, și la bine, și la greu, fără să te plângi vreodată, fără să văd cea mai mică umbră, de reproș, în ochii tăi, adânci ca Groapa Marianelor! De câte ori am fost cu nervii la limită, doar privindu-te și împrumutând din liniștea ta, am trecut mai departe!
         Și-acum stau și mă întreb, câtă răbdare trebuie unei femei, să stea lângă un personaj atât de încăpățânat, egoist și complicat, ca  mine?
          După atâtea eșecuri în viața personală, unde sufletul meu semăna cu Gara de Nord, în plin sezon turistic, unde veneau și plecau dame, fără să privească înapoi, ai apărut TU, femeia visurilor mele!
         Ajunsesem să urăsc orice om care zâmbea, orice pereche, care se țineau de mînă! Gesturile tandre mă enervau la culme, eu de ce nu puteam, să mă bucur de așa ceva? Ce blestem mă ținea departe de micile bucurii, alea, care sunt pentru toate ființele din univers? Revenea, cu insistență, întrebarea - DE CE NU POT AVEA, ȘI EU, ALĂTURI DE MINE, PE CINEVA CARE SĂ NU MĂ LOVEASCĂ? Și-mi puneam, serios, problema că nu voi găsi, niciodată, pe cineva, care să nu se văicărească, să nu dramatizeze, să nu se victimizeze zilnic! Pe cineva, care să nu moară de gelozie, care să nu-mi provoace gelozie, care să-mi fie, întotdeuna, alături! Pe cineva, care să nu cheltuie toți banii, pe prostii inutile, care să nu meargă, de două ori pe săptămână, la cel puțin un salon cosmetic, în timp ce eu găteam acasă iahnie de fasole!
            Și-ai apărut tu! Am să-i rămân, veșnic, recunoscător, prietenului meu, care mi te-a adus în cale! Nici n-am visat că vei veni de departe, că nu vei cunoaște nici frântură din obiceiurile pământului, unde m-am născut! Cu tine, sunt fericit și în siguranță!

            RĂMASE PE GÂNDURI, CU SUFLETUL PLIN DE ARMONIE, PRIVIND-O! ASTA ÎȘI DORISE O VIAȚĂ - CINEVA CARE SĂ NU-I COMENTEZE PĂRERILE ȘI SĂ NU-L CONTRAZICĂ!
            AȘA CĂ ÎNCHISE SARCOFAGUL, LĂSÂND MUMIA SĂ SE ODIHNEASCĂ!

Niciun comentariu: