ZÂMBĂRICI DE PROVINCIE!

Ah! cât îmi place jocul tandru, în opinci,

Pălinca, pita și suflete de zâmbărici!

N-ați auzit de neamul lui Zâmbilă?

Care dospește rânjete! Și silă?

Nu știți, ce ați pierdut! Dezastruos!

Nu-i știți pe ăia, cu zâmbetul mieros?

Care îți caută, plini de curaj, privirea,

Rânjind, când îți zăresc nefericirea?

Sunt zâmbărici, cu ochi și cu limbuță,

Și care fac, din zâmbet, steag, și huță!

Alunecoși, de parcă-s unși cu seu,

Ei umblă, ca bezmetici, în lume, teleleu!

Sunt aninați de gânduri nu prea cuvioase,

Și trag, verică, din plin, doar aghioase!

Când îți închipui, de ei, că ai scăpat,

Îi simți cum, mișelește, în spate-ți, s-au urcat!

Ce-i minunat, sublim, la zâmbărici, e gura!

Cu zâmbetul  forțat, mai mare ca Scriptura!

Nu pot nega - au mult, din vino-ncoace!

Și-s zâmbitori, simpatici și tenace!

De mic - copil, m-am vrut un zâmbăreț,

Cu ochi kaki și părul, lung și creț.

Cu dinții răstigniți, peste buzoaice,

Să am cătare, și la zâmbăroaice!

Mi-am pus, în obrăjori, scoarță de tei,

Să-mi iasă zâmbetul lățit, cum e la ei!

Și mi-am pilit caninii, să fie ascuțiți și noi,

Să-mi trag un zâmbet elegant, ca la strigoi!

Ce mult am mai visat, să iau premiul cel mare

C-un rânjet prefăcut, chiar fără căutare!
Au, zâmbăricii ăștia, o priză la mulțime,

De zici că ei s-ar trage din antica prostime!

Nu puneți botul! E-un truc, ce reușește,

Pe cei creduli, și blânzi, pe dată-i, păcălește!

Cel mai cumplit, din ăștia, foarte mici-

Provincialul frate- zâmbărici!

Ăsta, vorbește! Și-ți șoptește-n tivdă,

Că e de-al nostru, din neamul lui Omidă!

Că e titrat, cu acte! Și are două sape!

Și reușește, zâmbărind, ușor, să te îngroape!

Feriți-vă de pacostea zâmbită!

Nu vă-nșelați, căci fața lui tâmpită,

Cu zâmbetul, anapoda, între urechi lățit,

O să te facă, ca la urmă, s-arăți... și mai tâmpit!

Feriți-vă, atenție! de zâmbete deșarte!

De ochi, în lacrimi! exact, cum e la carte!

Și nu vă avântați, deloc, într-un cadril,

Cu lacrimi mari, precum un crocodil!

Lăsați-vă înțepați, mortal, de un arici,

Decât să vă “iubească mult”, un zâmbărici!