FĂT- FRUMOS ȘI MEDITAȚIA VETEI

          Fătucile stăteau la soare și se holbau, fiecare, în telefonul personal, semn că socializau cumplit! Erau în poziția asta de mai bine de 3 ore, timp în care soarele se mutase cu câțiva metri mai la deal, dar ele nu observaseră încă - astrul se săturase să le bronzeze fundurile. Abia când primii stropi de ploaie le udară cârlionții, trebuiră să cedeze în fața inevitabilului, adică să se refugieze sub o salcie foarte pletoasă, ce nu mai fusese la tunsă de vreo 30 de ani, și care adăpostea o bufniță sătulă până-n gât de destăinuiri. Cum bătrâna salcie nu permitea să treacă strop, printre frunzele sale, ploaia de vară nu cauză decât o stare de limbariță, total neobișnuită la tinerele domnișoare:

- Fetelor, dacă tot suntem sechestrate aici, și n-avem nici semnal, ce-ar fi, până trece ploaia, să ne strâmbăm și noi, și să discutăm probleme de viață! veni cu propunerea mintoasa grupului, singura care luase bac-ul din prima.

- Minunat! Huge! Cool! săriră celelalte, deși nu păreau foarte entuziasmate. - Să vorbim despre bărbați!

Propunerea fu primită cu aplauze, speriind biata bufniță, care fu nevoită să se trezească.

- Cum ați vrea voi, să fie iubitul vostru?

- Eu visez să vină ca un prinț, pe un cal alb! Cum mi-a spus mama că visa și ea, când era ca mine!

- Prostii! poate să fie și prinț, sau șeic, că ăștia e mai bogați, dar nu vreau cal, că balegă!

- Nu vrei să fie ceva romantic? Să vină să te ia pe calul lui și să te ducă la un castel?

- De luat, mă ia oricum, dar treaba cu castelul nu-mi place, că are mucigai! Și fantome! Mă mulțumesc cu o cabană la munte! Și o căsuță de vacanță, la mare!

- Eu nu vreau la mare, că mă bate soarele-n cap! Dar el poate să se ducă, să fie bronzat, și cu cubulețe, pe burtă! Să se ducă la sală și să câștige bine!

- Să nu fim proaste - să aibă bani!  Frumos și cu bani! Ce-am putea dori mai mult?

- Eu vreau ceva romantic- să mă dezbrace pe malul Nilului și să facem prostioare!

- Și să vină crocodilii și rechinii, să vă strice momentul culminant! Dacă vrei romantism din ăsta, de ce nu v-o puneți la Grădina Zoologică? E mult mai palpitant! Ce tot îi tragi, cu romantismul? Ce, ești bunică-ta?

- Eu visez să găsesc un tip elegant și cu mult umor! Să mă facă să râd! Dobitocii de pînă acum, nu știa decât - jos textila! După care uitau de ce sunt acolo! Unul, nu știe să comenteze ceva, un meci de fotbal, o bătaie de aripi, zborul pinguinilor spre Ecuator! Sunt în stare să te dezbrace cu o mână, în timp ce folosesc celalalte două, să-ți trimită un mesaj!

- Am văzut, azi, un tip, să moare gogoașa lui Stancu! Avea un motor super tare și niște tatuaje, lux! Nici nu m-a văzut, cred că eram una cu zidurile! Da’ fain, tipul! Așa un bărbat, mi-aș dori, nu un leșinat care doarme-n oliță!

- Proști mai e bărbații ăștia, nu văd fete ca noi! Nu ne înțeleg sufletul, care ne e ca o...! Zi, fată, cum e, că mie nu-mi vine pe vorbitor!

- Să nu ne facem iluzii - suntem prea multe femei, la câți bărbați sunt pe lumea asta! Și nici nu-s toți, bărbați!

- A trecut ploaia! Să mergem să visăm în altă parte! Ce subiect tâmpit! Uite! de aia nu vreau să conversez, că nu ajungem nicăieri!

După plecarea lor, Veta, bătrâna bufniță, vru să adoarmă la loc, dar nu reuși – ce auzise, mai auzise și altă dată, dar tot nu se împăca cu asta:

„ Nu mai vor nici prinți, călare pe cai albi! Care, fie vorba-ntre noi! nici nu mai există! Și nici nu vor exista vreodată, decât în imaginația unora! Cam așa gândeam și eu, la vârsta lor - visam un vultur, care să mă ducă de-aici și să mă facă prințesa lui! Și, uite-așa, tot visând, am rămas cu ochii după vultur - bulbucați! În locul lui, a apărut un lăstun, care nu mi-a adus decât belele! Cum o să li se întâmple și fetelor astea, că doar nu e plină lumea de șeici! Una, n-a zis că-și dorește un băiat muncitor, care să n-o bată, când vine beat de la bufet! Și care să n-o-nșele cu vecina, sora sau cumnata! Și care să-i aducă banii toți, nu să-i joace la aparate! Ce ți-i și cu oamenii ăștia - visează numai la prostii! Ca, de exemplu, la prinți, călări pe cai albi, cu mănuși și ciorapi albi!”