-Așchia nu sare departe de trunchi! era deviza nobiliară a familiei nobile Manciurian Pârlog von Papară. Fiind ultimul descendent al celebrei familii,mare consumatoare doar de vin nobil, de unde venea și noblețea, Pârlog își strunea comunitatea prin metodele tradiționale ale clanului său, dintre care nu lipseau minciuna haioasă ( să râzi și tu, când te lucrează cineva!), hoția la drumul mare și la drumul mic, precum și înșelăciunea de toate felurile și motivele.
- De vină e sărăcia! se vor grăbi mulți să-i ia apărarea. Nici culoare și nici gând, dintotdeauna au avut destul că să nu muncească, iar pe vremea comunismului erau sub supraveghere, se bănuia că au îngropate comori sau, cel puțin, un sac de monede din aur. Nici până astăzi nu s-a lămurit nimeni ce tot căuta Candrian Bătrânul, seara, pe malul gârlei, după care, a doua zi, se isca la ei în curte porc tăiat și gătit la ceaun. Mulți zănateci s-au apucat de căutat printre gunoaiele adunate din ploi, dar n-au găsit decât animale moarte, în timp ce Candrian rânjea trăgând din pipă!
Despre primul Papară se știe că era Ține - Cal lui Ștefan cel Mare, asta până înainte de bătălia de la Vaslui, când voievodul a constatat lipsa calului, a des- ținătorului și a unei cizme, făcându-l pe mare luptător să strige după călău, care, întâmplător, era tot jupân Papară!
Un alt Papară apare în tabloul cu intrarea lui Mihai Viteazul în Alba Iulia, e unul mustăcios, cu pălăria pe ochi, ce dă să țină și calul marelui om, de! moștenire din neam în neam, rămasă pravilă pentru urmași! Prietenii de beție ai lui Manciurian spun că, odată, capsat rău, acesta ar fi recunoscut că celebrul strămoș din frescă ar fi fost unul dintre cei care l-au înjunghiat pe la spate pe erou, pentru care a fost înnobilat, pe scutul său figurând două berze călare pe câte un ceaun, ținând în cioc un vătrai! Totul pe fond azuriu, cu margini argintate!
Arborele ginecologic al familiei numără și un candidat la domnie, pe vremea fanarioților, cine stătea atunci să ghicească obârșia! Spun candidat, deoarece acesta și-a pierdut capul, fiind mazilit nu de Înaltă Poartă, era prea devreme pentru asta, ci de un circar, Rupe-Lanțuri, la muierea căruia se dăduse, Femeia cu Barbă, care, de fapt nu avea pic de păr pe ea, epilându-se zilnic!
Cel mai reprezentativ membru al clanului Papară este cel care-i ținea țucalul lui Petru Groza, când acesta se scremea în fața Comisarului pentru Nevoi Interne ale României. Acesta a fost cel mai longeviv dintre Păpăriști, reușind să ajungă Șef al Cancelariei Budelor Comuniste, după care, într-o zi, a dispărut, dar nu singur, ci și cu trezoreria Cancelariei. Se presupune că ar mai trăi și astăzi, venerat de familie, după ce a fost mumificat și cazat în cavoul familiei, destul de încăpător să adăpostească toată conducerea de partid din vremea lui Ceaușescu. Puțin probabil că mai trăiește, dar sigur nu-i duce nimeni dorul!
Manciurian este un tip alunecos, de aia nici nu doarme - n pat, mereu era găsit pe jos, într-un colț! De statură medie, poartă tocuri de 12 cm, să ajungă la înălțimea predecesorilor săi! O față comun(an)ală, cu ochi mici, care îl face invidios pe Ghiță, porcușorul de companie al Liței Odrobete, micuța lui nepoată de 25 de ani! Un pic ghebos, de la o bătaie cu pari în lanul de secară al lui Salinger, devenit lanul de scaieți ai lui Rebreanu! Bine! nu cred că știe cine-s ăștia, dar îl cunoaște pe ăla care l-a băgat în spital! Cu părul arar, mărar și agrar, cu nasul pe sus, să nu se înfigă-n televizor! e un tip de treabă! Cel puțin așa crede el, care, la vârsta de cinci ani, a păcălit-o pe bunică-sa că o duce la film și apoi a vândut-o în târgul de vite! Bine că nu mai dădea lapte, a adus-o proprietarul înapoi, cerând banii pe ea și despăgubire pentru copita ce i-a mutat fălcile! La 12 ani, când a mers prima oară la școală, s-a dat drept inspector școlar, mustața sa groasă convingând-o pe învățătoare să-și dea jos țoalele de pe ea! Atunci a intrat directorul în el, pentru prima și ultima oară, deoarece Manciurian n-a mai dat pe-acolo!
Toată viața i-a fost marcată de reușite - toți cei 8 copii au terminat diferite instituții: o fiică a terminat educație , fizică și sport, iar doi băieți, școala profesională. O altă fată este vânătoare de zestre, iar alți doi băieți ispășesc doi ani cu executare pentru furt de lemne. Ultimii doi mai au de dat examenele familiale și ies la pâinea lor. Nu se prea împacă noblețea cu genul ăsta de prosperitate, dar Manciurian le-a dat o educație serioasă, bazată pe Cine poate, oase roade! Cine nu, nici carne macră!
Mândrul Pârlog e fălos nevoie mare, când vorbește de copii lui! N-are încă, nepoți, dar e mândru și de aceștia! Știe că deviza familiei e respectată, alături de vorba sfântă de călăuzește clanul - Totul e posibil, nu e nici o înșelăciune să păcălești un nemernic!
Și cum stă așa pe un scăunel, sub unicul copac din curte, se trezește cu aia cu facultate, dându-i târcoale! Sensibil ca un păduche scărpinat pe spinare, dă să afle scopul dragostei subite, numai că fata anticipează :
- Știi, aș avea nevoie de ajutor!
- Nu ți-am spus că, la noi în familie, fiecare se descurcă singur, cum poate?
- Da! dar e vorba de 1000 euro, în cinci minute!
Lui Pârlog i se aprind ledurile, întrebându-se dacă nu e o glumă!
- E vorba de un pariu! îl prelucrează fătuca cu binișorul, nu că ar fi greu de cap, ba, dimpotrivă!
- Am pariat cu Iogi, prietenul meu și viitorul tău ginere, că nu nimerește!
- Ce să nimerească?
- Se laudă că, de la patru pași mari, nimerește cu scuipatul direct unde vrea, chiar pe o monedă! Și eu nu cred, așa că am pus pariu că nu nimerește la rădăcina nasului tău!
Manciurian, de felul său mare scuipător, avea aceeași îndoială. În plus, era un mizilic, o glumiță, față de câte i se întâmplaseră lui în viață! Una-n plus, ce mai contează!
- Și mie ce-mi iese la asta?
- 200 de euro! Hai, prea te strâmbi, 500 de euro, juma-juma!
Pârlog își dădu consimțământul, iar viitorul ginere îl scuipă serios în ochi, adică nu-l nimeri!
Fata lua banii lui Iogi, numără 500 de euro , pe care îi dete tatălui fericit că avea o săptămână pileală din greu!
Noaptea, târziu, cu felinarele încețoșate de vodcă, Manciurian simți o nelămurire - parcă fata înșfăcase un purcoi mai mare de bani, lui îi dăduse doar puțin! Cu o strângere de inimă, ajunse acasă, unde nu era decât mezinul, restul era care-ncotro!
-Ce-au făcut sor’ta cu cei 500 de euro?
-Care, 500? Poate cei 2500, cât a câștigat din pariul că nu te superi, dacă te scuipă cineva în ochi!
Lui Pârlog se ridică părul a bătaie și ar fi explodat, dacă puștiul nu ar fi continuat :
- Încă o dată deviza familiei a triumfat! Exact așa cum ne-ai învățat tu! Trebuie să fii mândru de noi, știm să ne descurcăm!
Papară –Tatăl tăcu- așa îi învățase- nu e păcat să înșeli un mincinos și un înșelător! Dar cum de-i trecuse prim minte nenorocitei o astfel de trăsnaie?
Răspunsul veni nechemat, de la mezin:
- Și totul de la un banc de pe NET!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu