DĂ ,CU EXEMPLUL PERSONAL, NEAMULE!

(NEW!) Olimpiadele școlare, mama tuturor răniților și a salariilor de merit! Perioada supusă lupei este demnă de pana lui Hugo, Moliere, Flaubert și a lui Jean Valjean! Dacă Anton Pann trăia epoca iluminiscentă, de azi, făcea noduri la limbă și i se strâmba, de râs, condeiul, de stătea cu penița-n sus! Apropos! cine își mai aduce aminte, de nenorocitul ăla de condei, care nu era nici cu gel, dar nici pană de gâscă? Ăla, cu care zgâriam banca, prefăcându-ne că-l îndreptăm? Aveți curaj, să povestiți nepoților, cum utilizam, noi, scula, pe "tableta" de-atunci? Și câtă cerneală duceam, pe degete, din călimara, care nu se închidea? S-a uitat, și asta, cum s-au uitat atâtea! Mai ales, să scriem și să vorbim corect! Mai bine  spunem - Errare humanum est!  Adicătelea - lăsați-mă, în pălăria lui Gogu, cu limba română! (E)rectus, traducerea era - Era humanoid, la est! Scuze, pentru greșeală! Și, când gândesc, cât de mult stâlcesc, personal și accelerat, și eu, limba, care ne-a durut, ori de câte ori, a fost mutilată! Dar să rămânem la olimpiade!

-------------------------------------------------------------------

   Profesor suplinitor, la școala de arte și meserii, este precum un mire cu inel de tablă - nici profesor, nici femeie de serviciu! Zău, n-am înțeles - de ce, ARTE? dacă tratezi copiii, ca pe niște viemișori? Adică, nu știi, cum să scapi de ei! Copiii care ajung la asemenea instituții, sunt marcați, cu o linie verde, pe frunte, deja ostracizați, de neamurile proaste! Nu-i de mirare că sunt răi și indiferenți, societatea îi tratează ca pe niște scursuri, iar lor, le place statutul, care nu-i obligă, la nimic! Abia când ajung la locul de muncă, constată  fie că au fost, degeaba, pe la școală, fie că n-au învățat mare lucru, că n-au avut de unde! Și fug de muncă, precum purecele, de săpun! Nu toți!

   Deci, zâmbărețul profesor suplinitor, îngăduit, cu mărinimie, de marile personaje, ale învățământului românesc, trebuie să accepte că trecerea în casta respectivă, se va face doar după eforturi susținute, prelungite și prost plătite! Spre deosebire de un cadru didactic plin, prea-plin și obez, el are doar rolul de surogat, nici nu trebuie băgat în zeamă!

    De aceea, când se apropie olimpiada pe meserii, este numit, din oficiu, să organizeze pregătirea elevilor participanți, sortați, pe categorii, de profesorii originali, maturi, care au, în perioada aia, nunți, botezuri și două simpozioane, cu temele “Câinii și dramele lor familiale!” și “ Cântecul lebedei, în iconografia interbelică”.

   Se trezește cu 5 - 6 elevi, dintre care trei, din clasa lui, semnal, că participarea la olimpiadă, nu e digerată, cum trebuie, iar câștigarea unui premiu, nici atât! În lipsa dovezilor de încredere, trebuie acceptat, că importantă, e participarea, absența fiind calificată drept o jignire adusă organizatorilor, unori, la fel de puțin convinși, de rezultat!

   Pregătirea începe greoi, s-a dat startul, doar, cu o săptămână, în urmă, chiar dacă informarea a apărut mult mai demult! Alt semn, că doare în pai’șpe, s-a auzit că viitorii câștigători sunt, deja, stabiliți, de către organizatori! Sub auspiciile nefavorabile, pregătirea pare miștocăreală, pe față, așa că, mult entuziasm, din partea aleșilor, nu prea există, s-au prins că au fost numiți, ca să existe niște țapi ispășitori. Cu toate acestea, sunt singurii care nu cedează, deși umanitatea, din jurul lor, pare pusă pe descurajare, unii profesori fac gălăgie, că nu sunt de acord, să le lipsească elevi, de la cursuri, pentru o nenorocită de olimpiadă, care nu le aduce, personal, niciun folos!

   Șefa de catedră ridică din umeri, e vorba de o singură formalitate, aceea de a se participa! Restul, n-are importanță! Să nu se facă, de cafea, cu lapte, delegații școlii, la concurs, ăsta-i aspectul esențial! Au fost anunțați târziu? Da’ ce? ce-au făcut în timpul semestrului, nu au învățat? Păi, vin degeaba la școală? S-or descurca ei!

   Grupul de sacrifiu este reunit, zilnic, dar nu pentru mult timp - participanții învață, singuri, acasă, bagă-n ei, ca la spitalul de nebuni! Cum porcu’ nu se-ngrașă în ajun, nici altă metodă nu e, reuniunea zilnică n-are alt scop decât să se analizeze, tip brainstorming, ce nu se înțelege acasă. Asta, în timp ce bieții participanți la traficul greu sunt solicitați și la cursurile normale, după moftul și ambiția respectivilor profesori, care nu vor să cedeze, așa cum spuneam, mai sus! Proba practică e, una, mai mult teoretică, dotarea școlii nu se ridică la standardele unității, unde se deșfăsoară întrecerea! În plus, nici timp nu prea e, totuși maistrul instructor nu se lasă, dă cât poate, bagă-n ei, cu lopata, ce-o fi, o fi!

   Paradoxal, în ziua competiției, profesorul suplinitor este scos din cărți, conducerea școlii a decis să plece doar un profesor, pe mai multe specialități, și doi maiștri, să nu fie prea mari cheltuielile de transport.

   Luni, la școală, mare sărbătoare - locul întâi, la specialitatea respectivă, un elev de-al școlii! Care va pleca la națională! Delir, șampanie, pupături, ce buni suntem, nici nu ne așteptam!

Săptâmăna următoare, ședință! Stabilirea salariilor de merit! Doritorii și-au depus candidaturile, enumerând calitățile pe care le au, pretinzând onoruri și recompense bănești! Cap de listă și membră în Consiliul de Administrație, șefa de catedră! Care se declară mândră de rezultatul la olimpiadă, la specialitatea ei! Și care obține, cu ușurință, beneficiul solicitat! Școala ar trebuie să se mândrească, cu așa cadre didactice, de excepție! Mai ales când face proiectele absolvenților, pe care tot dumneaei, le distribuie! Viața e grea, în învățământ, bani puțini și multă muncă!

Suplinitorului nu i-a cerut, nimeni, părerea ! E în plus, e în plop, iar plopul, face pere, și răchita, măgărele!

Elevului câștigător, i s-a strâns, călduros, mâna! Până la faza pe țară, are de recuperat lecțiile, pe care le-a pierdut! Să se învețe, să nu mai chiulească! Și-a făcut datoria, câteva cadre, și mândre, didactice, s-au ales cu niște bani! Lui, nici diplomă nu i-au dat!

Tânărul e obișnuit, de pe-acum, cu  rolul lui, în societate! Nu se plânge, după cele două săptâmăni, de cules la vie, pe proprietatea maistrului! Neplătite! Se pregătește de examenul final, vrea să se ducă la facultate! Mai târziu, termină facultatea, printre primii! Poate că se va face profesor, nu toată  lumea, din învățâmînt, a pusă pe bulangeală! Sunt și mulți, care își văd de treabă, nu iau nimic, de merit! 
La olimpiadă, la națională, n-a încăput de pile și șmenuri! El zice, că nici foarte pregătit, nu era! Șefa de catedră spune, oricui, că n-a luat vreun loc, pentru că treburile erau aranjate! Pentru alții!

Și, uite-așa! se răspândește zvonul că mai bine nu participi, la olimpiade, toate sunt strâmbe! Chiar și când sunt drepte, tot strâmbe, sunt! Depinde cine învârte ochelarii! Pe copii, nu-i întreabă cineva, ce gust au în gură! Li se spune, că se trăiește întro junglă, care, pe care, cine e mai puternic, supraviețuiește!

       Nu știu decât un lucru – ce semeni, aia culegi! Dă, cu exemplul tău, de pământ, neamule!