Stăpânii
s-au săturat ! I-așa, un animal!
Porceala lui
stârnește vrajbă și scandal!
N-au mai
văzut, vreodată, și nu pot auzi,
De-așa un
porc murdar! Și-n fiecare zi!
Acolo, unde
mănâncă, acolo, murdărește!
Și, cu ochi
porcini, în față, îi privește,
De parcă
aruncă-n curte, o provocare!
Culmea,
șoriciul, aspru, de beton, îl are!
A decimat
ograda! Au mai rămas, sărmani,
Doar două
rațe fripte și doar vreo trei curcani!
Restul,
puișori, găini, rățuște, ce s-a mai nimerit,
Ăsta, porcul
jegos, pe toți și toate, i-a... halit!
Deși nu e
Crăciunul și nici nu-i sărbătoare,
Le-a dat,
stăpânilor, idei ucigătoare!
Așa că n-a
visat, s-ajungă-afumătură!
Și, capul
lui, pe tavă, cu un măruț, în gură!
El a fost
porc și, gata! l-au mâncat!
Din haznaua,
unde a ajuns, fiind sacrificat,
Porcul se
miră și, tare, se crucește -
Atunci, cum
de tot el, pe ăștia-i stăpânește?
Beleaua-i
că, precum un porc sadea,
Făcea
progenituri, pe unde apuca!
Odată mort,
lumea a scăpat de el!
Dar n-a scăpat,
vreodată, de orișice purcel,
Fătat, cu
ciudă, de statul (la toate) paralel!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu