BALADA VIERMELUI ÎNCINS

Sătul de mere acre şi frunzele uscate,

Un vierme adormit primi, în vis, răvaş-

Ca să nu stea o viaţă, cu buzele crăpate,

Se hotărâ, deodată, să fie mare Naș!

Avea și experiență – crescuse printre stoguri!

Crescut printre tufanii de canabis,

N-ar mai trăi din simple dialoguri

Și și-ar clădi imperiul  lui de vis!

Se înfrăți cu râma și coiotul,

Cătând să-și facă, singur, un cartel!

Și își făcu, în grabă, idiotul!

Dintro baracă, sediu și bordel!

Încovoiat la minte, vierme jalnic,

Trimise vorbă Boss-ului - marele Cuc,

Să vină, să negocieze tainic,

Pe unde trec mai toate și se duc!

Așa că stabiliră că, la noapte,

Pădurea să le fie loc de sfat!

Și-un bodyguard, cei doi să poarte,

Dar să nu fie tare beat și înarmat!

Și viermele, ce nu vedea șicană,

Luă pe râmă, ca să-i fie pază!

O clipă nu-i trecu prin secul cap

Că poate fi periculos – CAPCANĂ!

La miezul nopții, el muri frumos -

Pieri rapid, din simplă-nghițitură!

Râma nu-i fu, nici ea, de vreun folos-

O șterse, iute, și-o dădu pe băutură!

Așa se sparse visul viermelui hoinar!

Iar epitaf, chiar Cucul Mare-i puse:

-"A fost, vremelnic, un simplu găinar,

Veni, privi, visă! Apoi, se duse!

Cu capul plin de „iarbă”și creierul opac,

Vroia un colț de "tort", să-și umple burdihanul!

Vroia, fără sudoare, să-și umple al său sac,

Luând, nesățios, de la copiii mei, golanul!"

Spunând asta, Cucul muri de-ndată -
Căci viermele obez i se opri în gât!
Muri, și el, urmat de-o glorie ciudată,
Aceea de - a fi  "Cuc" și "Nașul "cel urât!

Concluzie:

De ești un vierme, ce vrea în sus, să urce,

Nu te-alia cu cel ce vrea să te...mănânce!
Dacă întinzi capcane, și lacom, dacă ești,
Întruna, o să  cazi și-ndată, o "mierlești"!

Cu cât înşeli şi ţi-e mare mare “caşul”,

C-atât dispari, că îţi găseşti şi Naşul!