După cum se vede, mă țin
de cuvânt – n-am dezertat și nici n-o să dezertez, indiferent de opreliștele
care trec precum vagoanele de marfă, hurducăindu-se pe șine, făcând destul
zgomot, cât să sperie curcile și popândăii! Pentru că cea mai mare frână, când
te mănâncă-n ...scris, este să fii uitat, sechestrat de temeri și violat
îndelung, de către muza ta care șomează! Ei, bine! unii au scornit că, mai
nou, muza poate fi și-un muzoi, dar să trecem peste conotațiile sexoase!
Partea proastă a lipsei
mele din calendar, este că muza mea a dambalagit de tot, mă tot îndeamnă să mă
las de meserie, să nu mai scriu, că n-o să îndrept, eu, lucrurile! Degeaba i-am
făcut program zilnic, când îi explic -
lugu-lugu tangentă de alfa, dacă nu se găsește și câte-un zgubilitic, ca mine
și ca cei ca mine, întro doagă și trei cercuri, cine mai băgă zâzanie-n
populime? De cîte ori să-i explic, oare, că, dacă ții la cineva, îl tragi de
coarne, atrăgându-i atenția că-i plin de păduchi și trebuie să se frece cu gaz?
Dacă vrea să bage la „ceșcuță”, îl faci, o țâră, atent! Dacă nu! să-i fie de bine și, la iarnă, să
se dea cu sania!
Ce să fac, dacă, contrar modulului cum se
poartă omenirea cu sus – semnalatul, continui să cred că fiecare om are, în
camera sa obscură interioară, și cevașilea părți bune, cu care poți modela
omuleți de bine?!? Dacă nu ne-ar tremura chiloții, să nu ne desconspirăm și să
devenim, astfel, vulnerabili, multe lucruri ar tresălta și ce fericiți am fi,
noi, cei săraci cu duhul!
Paradoxal, sub producția
de serie a vieții contemporane, m-am cam săturat de mine – văd prea mult rău,
și prea puțin, bine! Și iar o să spuneți că am mai scris despre asta, răsucindu-mă
precum șarpele castrat: ieri, în piață, nu era destulă înghesuială, cu atâtea
mașini bătându-se fund, în fund, un tânăr cu căști în urechi își târa ciolanele,
impasibil, în fața unei mașini, a cărui șofer era un nene trecut de 65 de ani. Pesemne
că șoferul se săturase să-i miroasă dorsalul imberbului, așa că a coborât
geamul și, politicos, reține-ți! i-a cerut tânărului să-și mute fizicul
din drum. Acesta i-a făcut semn cu mâna “Stai, tataie, că n-am treabă cu tine!”, dar a continuat, imitând mersul
melcului, așa, la draci! Șoferul i-a mai spus o dată să se dea din drum, dar
inițiatorul ce conversații între generații s-a răsucit și s-a apropiat de
mașină, de unde s-a răstit la individul care-l deranja! Culmea! după aspect, nu
părea un nesimțit sau un needucat, ci doar agresiv exacerbat!
N-am mai suportat
situația, așa că am plecat! Ca un laș! ar zice unii! Ca un descurajat, aș zice
eu! pentru că tare mi-e teamă că nu sunt vinovați copiii, ci societatea, statul,
școala și, mai ales, PĂRINȚII! Cum poți să faci glume pe socoteala copilului
tău, că îi e scârbă să se ducă la școală? Cum cumva tocmai sedimentezi oroarea
față de educație? Degeaba îi spui că, în viață, are nevoie de carte, dacă îi
povestești cum se chiulește de la ore, cum ai copiat și ți-ai bătut joc de
profu’
de mate, cum erau aplaudați
măgarii și nesimțiții! De ce nu-i spui cum e să crăpi cioate sau să scoți
cartofi, în timp ce alții se duc la școală și stau la căldurică, fără bătături
în palme! Îhî! ai uitat cum a fost și la tine, când ai dat de greu și-ți
închipui că vei putea evita – copilul tău va trăi în puf, fără să muncească și
fără să se intre-n contact cu oamenii, care, prin natura lor, pot fi extrem de răi!
Începe să le spui cum te înșeală cineva, ce te “citește” că stai prost cu matematica, atunci când cumperi ceva!
Pentru că am văzut destui analfabeți, care știu să “citească“ omul, când vrea să-l belească! (Care spune, că nu-i bun
cititul?) Bine că știe
copilul cât să-ți ceară pentru pachet!
Pot spune asta și întrun
mod mai “
buruienos” – dacă tot auzi, copil
fiind, cum se înjură mă-ta, cu tac’tu, în mod regulat, nu-i normal, când ajungi la casa ta,
să-i spui nevesti-tii – FĂ, CURVO...? Dacă nu te-a corectat nimeni...!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu