PARABOLĂ: Odată,
mai demult, trăia într-un sat un puștiulică care părea normal. Pe la vreo 10
anișori, la o cumetrie, când toată lumea prezentă se troscănea cu tot soiul de
licori, Gâlmuță se trezi vorbind: -
Mâine se îmbolnăvește Getuța! Faptul
a trecut neconsumat, numai că, a doua zi, vară-sa a căzut la pat, grav bolnavă!
Mai
trecură niște zile și Gâlmă cu urechi glăsui din nou –Mâine moare vecinul Vasile! și dimineața următoare, jale
mare! nea Vasile a răposat! De atunci, când Gâlmovici deschidea gurița,
chiar dacă doar ca să strănute, toată lumea îngheța, Îngerul Morții își flutura
aripile sau Coana Mare Boleșnița, bătea pe la ușa cuiva! Pentru că nu se
înșelase NICIODATĂ! Babele bisericoase își scuipau în sânul pe care nu-l mai
aveau, scorniseră că PUȘTIUL (avansat brusc, de la GÂLMĂ CU URECHI!) se avea
bine cu DUCĂ-SE-PE-PUSTII!
Și uite
așa, într-o zi de toamnă, pe când poporul truditor degusta minunile pământului,
dar mai ales, a viței- de- vie, MARELE PUȘTI spuse:
-Vineri, la
16.32, vine Moartea și-l ia pe TATA!
Deși era
cunoscut, deja, că PUȘTIUL PRE-MONITOR oferea servicii complete, funcție de
gradul de afinitate cu victima, nominalizatul fu atât de surprins de exactitatea
veștii, încât izbucni în plâns! Dar nu-l ținu decât vreun ceas, pentru că, prin
scufie, îi trecu gândul că, azi fiind marți, până vineri , trai neneacă! și se
puse pe mâncat, băut și pe toate altele, pe care, din puditate (sau invidie!),
nu le mai pomenim!
Veni și
ziua de vineri și, cu cât se apropia momentul fatidic, cu atât mai mult se bâțâiau
membrele viitorului răposat! Între el și fiul său se adâncea o prăpastie
adâncă, uitând, că, până mai ieri, se amuza de fiecare dată când Ghicitorul
dădea sentințe! Numai că, pe ultima sută de metri, adică pe la 13.30, îi trecu
prin țeastă că-i mai șmecher decât Moartea! Trase pe el niște gioarse, refuzate
și de sperietorile de ciori, se mânji cu funingine și nămol, să pută altfel! și
se ascunse în cel mai întunecat colț al celei mai ordinare cârciumi, unde își
trase pălăria pe ochi!
Ghinion!
la 14.34, ușa se deschise și mâna descărnată, a Morții, îi făcu semnul TRECI
AICI!
-Bine mă,
Moarte! Dar și așa m-ai găsit? se miră, îndurerat, împricinatul!
-Sinceră
să fiu, aveam întâlnire cu unul la 14.32, dar a șters-o! așa că m-am enervat și
mi-am spus - PRIMUL, LA CARE NU-MI PLACE FAȚA LUI, PE ĂLA ÎL IAU,
CĂ DOAR N-O SĂ PLEC CU MÂNA GOALĂ! și uită-te și tu cum arăți! Hai, că mă
grăbesc, mai am o comandă până la ora 15.00!
MORALA: N-AI
CUM SE TE FEREȘTI DE CE ȚI-E SCRIS, IAR DE MOARTE, NICI ATÂT!
------------------------------------------------------------------
Băiat bun, dar cu lipsuri mari, Ilie se trezi, sau mai precis, aproape că nu se trezi, cu un atac de cord, care-l buși atât de tare, că și ulterior îl treceau nădușelile, când își amintea momentul. Și cum în ziua aia avusese noroc că medicii chiar erau dispuși să salveze pe cineva, în creierul său se instaură idea că Moartea nu consideră necesar, încă, să-l ia cu dumneaei! Ca să testeze conceptul, sări înaintea unei mașini, atât de brusc, încât șoferul preferă să tragă de volan și să se urce într-un pom! Ilie rânji, mândru că-i deștept, mânca-l-ar purecii Salvării! și decise să se arunce de pe un pod, în apa foarte adâncă a râului de la marginea orașului! Nu avu nici acum noroc să moară, sărise exact când un buștean, luat de ape, trecea prin zonă! Impactul cu respectivul îi lăți și mai tare rânjetul, numai că rămase permanent, în timp ce copacul se văita că are dureri de șale!
Următorul
test fu să-și taie venele, operație executată cu o lamă veche, care, în contact
cu pielea lui atât de jegoasă, încât părea o platoșă medievală, se frânse de
necaz! Ilie se trezi doar cu o belitură urâtă, care se infectă tot urât și
trebuie să facă foarte urât, când făcu antitetanosul! Ba, preventiv, pentru că
nu fusese luat în serios, i se administră și antirabicul, făcuse spume la gură
la primul vaccin!
Convins că
este indestructibil, se sui pe casă și se aruncă în cap de-acolo! Ghinionul îl
păscu și de data asta, pe sub streașină zăcea în troacă porcul vecinului, care
fugise de-acasă, jignit că fusese făcut PORCULE NESPĂLAT! Căzu pe animalul
care-și dădu duhul în strigătul de triumf, a lui Ilie, care-și rupsese doar o
mână și-un picior! Era clar, Moartea nu se ținea de el!
După ce căzu
din copac (vrând să fure niște nuci), căzu în fântână (când vru să se ascundă
undeva, la răcoare), îi trecură pe lângă ureche cărămizile de la horna
nereparată, deranjată la cutremur, Ilie era absolut sigur că mai are mulți ani
de trăit! și se visă pasăre cântătoare!
De aceea
toată lumea fu surprinsă când Ilie fu descoperit mort, pe când încerca să-și
facă singura lui baie anuală, lângă ligheanul cu zoaie! Medical legist consemnă
în notele sale - MORT PRIN ALUNECARE PE SĂPUN!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu