ELEFANTUL ÎN MAGAZINUL DE PORȚELANURI!

      Margy se născuse cu sămânța șotiilor, în Pampers. Nici nu putea spune, bine, MAMA! și i-a păcălit pe toți, ușurându-se serios, la botez, în brațele nașei și-a preotului! Nici azi n-au reușit să scoată mirosul, din biserică!

De atunci, numai întro năzbâtie, o ține! Și, exact în momentul ăla, împreună cu Benu, frate-său, se pregătea să mai dea o lovitură de răsunet!

Iată ce-i trecuse prin cap: colegul lui Benu era un mălai- mare, o matahală de vreo sută de kile, care făcea cântarul să geamă de frică, iar pardoselile, să scârție. Contrar tuturor așteptărilor, Mătăhălosul avea un suflet liniștit, fiind de o timiditate excesivă. Cum nu-l văzuse cineva nervos, sau, barem, supărat, Margy avea în intenție să-l stârnească, de aceea organizase și-o casă de pariuri și invitase toată gașca de fete, pe care o conducea, vreo 10 la număr, să participe la eveniment. Benu consimțise la provocare, era, și el, foarte curios să vadă reacția partenerului său de chin, despre care nu cunoștea mai nimic.

Așa se trezi Alin, zis Trufanda, invitat la majoratul lui Margy! La început, nici n-a vrut s-audă, mai ales că nu avea cu ce să se îmbrace, între timp, se mai lățise, un pic, nu-i mai venea hainele, mai ales pe buric. Apoi, la insistențele lui Benu, mare corupător de minore, acceptă, cam trist, n-avea bani  decât de-un buchet de flori, și ăla, rahitic!

Părinții fraților Compost le puseseră la dispoziție jumătate din casă, plus piscina, să aibă loc unde să se desfășoare. Erau peste 30 de invitați și vreo 10 neinvitați, dar nu era vreo ceva anormal, mai ales că era băutură, la greu!

Deoarece nu văzuseră niciunul filmul CARRIE, după Stephen King, scena pariului fusese aleasă și modificată cu grijă, fără să se țină cont de filmul în cauză. Fusese aleasă o debara și transformată întro cameră de copii mici, cu păpuși și tot felul de prostii, foarte multe statuete africane, indiene și de orice altă natură, aduse de părinți, de prin toate colțurile lumii.

Fără să știe că este manipulat și filmat, Alin se trezi cu Calla, în camera de tortură, departe de zgomotoasa deșfășurare. Pe Alin îl apucă tremuriciul, dând cu ochii de coapsele vesele și dezgolite, ale fetei, care intenționa să dea la actorie, aspect pentru care se pregătea din copilărie, când jucase, pe post de ren, întrun basm de Crăciun.

Spațiul era așa strâmt, fiind încărcat cu tot felul de obiecte inutile, încât orice mișcare a celor doi era însoțită de atingeri între pieile lor. Alin, neștiind că zeci de ochi îi urmăreau, iar alte câteva zeci de guri, rânjeau la spectacol, se feri, cât se feri, dar drăcoaica de Calla, făcea, ce făcea, și se freca de el, până ce băiatului îi tropăi trâmbița-n urechi, iar un drăcușor mic se avântă la luptă!

Poate că lucrurile s-ar fi terminat normal, dacă Calllei nu i s-ar fi umezit ochii și nu i s-ar fi trezit instictul matern, trăgând căpățâna mamutului, spre “ bidoanele sale”, întrun gest de supremă  afecțiune la cerebel!

Contrar tuturor așteptărilor celor postați ochiometric, Alin nu percută cum trebuie - în loc să strângă, în brațe, trupul cărnos și mărinimos, azvârli din brațe păpușa docilă, care se trezi pe jos. Supărată de tratament, ea vrând altceva, precum și îndurerată de contactul cu colțul ascuțit, al unui dulap sculptat, Calla se puse pe urlat, concurând  cu succes, alarma pentru Calla-mități! Alin intră în panică și, vrând s-o facă să tacă, nu reuși decât să-i mute fălcile, acolo unde se dorise doar astuparea gurii slobode. Fătuca, neobișnuită cu un astfel de tratament, ridică sonorul la maximum, îngrozindu-l pe băiat. Care băiat încercă să ajungă la ușă, dar se împiedică de picioarele desfăcute, ale Callei, și căzu peste ea, antrenând un raft întreg de porțelanuri  chinezești, dinastia Ming, care se transformară în dinastia Sing-Sing. Calla, cu părul plin de ciobulețe, total nesatisfăcută de prestația lui Alin, vru să se ridice și să fugă, dar mai mult îl împinse pe băiat, care reuși să rupă-n două o mască africană, căreia îi săriră dinții și pleoapele, exact cât să arate ca o troacă pentru porci. Odată cu masca, se fărâmă și  două ouă Faberge, până ajunseră scrob și omletă din aur. Ca tămbălăul să fie și mai atractiv, Alin vru să se ridice, dar se dezechilibră și răsturnă două vaze ionice, care deveniră conice, cu găuri. Câteva cioburi răzlețe loviră vitrina cu ceasuri de epocă, în timp ce Alin se întreba ce naiba caută toate alea acolo, pe 6 metri pătrați și dreptunghiulari.

Calla nimeri ușa, care, dușmănoasă, o lovi în frunte, transformând zulufii dați cu gel, în varză creață, și proiectând-o în coapsa lui Alin, care reușise, întrun final, să sprijine un perete. Îl sprijinea cu niște vîsle de pe o corabie pentru vikingi, grupa pregătitoare, care se rupseră cu ușurința unor bețe de chibrit. Eroul nostru mai căzu o dată, de data asta, pe pat, care se rupse sub el.

Ca un taur în arena plină cu toreadori, Alin se avântă spre ușa nefericită, antrenând tot ce mișca în zonă, inclusiv desuurile Callei, rămasă fără obiectul muncii. Nu scăpă nici măcar clanța de la ușă, că doar nu era Alin, să lase să i se tragă clanță!

Totul se petrecu în mai puțin un minut, camera arătând ca după un război atomic! Deși conspiratorii și martorii evenimentului, ce se holbau prin tavanul de sticlă, nu pierduseră nicio fază de catch-ul autohton, când au vrut să intervină, deja era prea târziu, nu mai rămăsese un singur lucru întreg și la locul lui, din camera devastată de Tsunami Alin!

Luna care a urmat, Margy și  frate-său, cât au muncit, să pună ceva la locul lui, din ceea ce distrusese trăsnaia lor, n-au scos un cuvânt! Abia după ce au terminat, au scris, pe gresia de la baie NU INVITAȚI NICIODATĂ ELEFANȚI LA PETRECERI! AR FI CA ȘI CUM I-AȚI DUCE ÎNTRUN MAGAZIN DE PORȚELANURI ȘI I-AȚI ÎNȚEPA ÎN FUND!

Alin s-a mutat la alt liceu! Are o  prietenă cât un snop de paie și s-a apucat de balet!

După ce s-au terminat zvonurile, precum că ar fi gay sau că e doar un elefant virgin și bleg, detractorii au căpătat un subiect de bârfă - Alin fusese invinuit de două fete, de la el, din sat, că le-a lăsat însărcinate! La auzirea veștilor, Alin a oftat și a murmurat:

-Mai dăi în...trompa mea, pe toți! Doar le-am spus proastelor, să aibă grijă, că eu sunt ca un elefant întrun magazin de porțelanuri! Mai tot timpul!