SPERIETOAREA! DE CIOCLI!

-Stau cocoțată-n vârf de pari, simt că sunt la înălțime!  Dacă stau strâmb și judec drept, cred că am aceleași senzații, cum le aveau ăia, trași în țeapă! Vă mai amintiți? Ăia, cărora Țepeș le trata lăcomia și ticăloșia, înțepându-i în  Kurdisthan? Mă rog! Nu el a inventat taxele locale, dar i s-a dus buhul, că le-avea cu sfredelitul! Dacă trăia astăzi, vorba poetului, își cumpăra mașină de găurit, de la reduceri! nu mai lucra manual! Economie! de bani și timp! Că de aia nu mai avem, noi, copaci, că le-am folosit la țepe! Mmm! ce ți-i și cu domnitorii ăștia, numai la prostii, îi duce mintea!  chiar și-n zilele noaste! Să inventeze ceva bun, nu!  De exemplu, roata! Săracii de ei! mor pe marginea șanțului, în pribegie!  Câți pribegi nu cunoaște istoria noastră! Mihai Viteazul, Dimitrie Cantemir, Radu Mazăre, Elena Udrea! Se vede că m-a bătut soarele-n cap, confund marfa, cu ambalajul, și friptura, cu scursura! Oare de aia sunt unii înțepați, rău! din cauză că au luat-o-n…?

Eu nu am nici o vină, că stau aici! M-au prostit, că, dacă nu accept, nu-mi mai dau șomaj! Aici, cel puțin, am sporuri - de stress, de găinaț, de bronz, de fier și de paie! Mă plictisesc, suport greu așa stress! Noroc cu păsările, mai am cu cine să stau la cioace! Mă mai ciugulesc ele, dar face bine la lombosciatică! Plus că am mâncărimi și n-ajung la ele! Acolo, unde n-ajung, acolo mă mânâncă mai tare! Cum m-a mâncat, când am făcut un credit, să-mi iau pălărie nouă! Nouă ani de plată, pentru un second-hand de pălărie! Cum e cu Rabla sau Prima C(o)asă! Drăguțe păsări, ciugulesc, ce ciugulesc, și, când ajung la os, pleacă, să belească-n altă parte! De aia, sunt, toată, numai găuri! Nu-i nimic, am ventilație corespunzătoare, tot mi-au zis doctorii, că n-am inimă! Că trebuie să iau suplimente alimentare, să nu-mi mai cadă paiele! Să mă dau cu gel, că mi s-au înmuiat genunCHEle! Numai să mă duc la băi, nu mi-au spus! Că, acolo, rămân fără cusături! Plus că n-am mașină, nici treierătoare, nici măcar un balon, să ajung acolo, pe calea ferată, risc să ajung  peste 2500 de ani! Până și eu, dacă bate vântul, merg mai repede ca trenul!

Nu înțeleg, care e rostul meu? Ce caut, eu, aici, popândău? Alo! Popândăul! Nu te mai preface că nu vorbesc cu tine, te-am văzut când ai urinat pe aracii mei! Nu găseai, și tu, un copac, chiar crezi că am nevoie de-o baie, la araci? Nu ești popândău, ci parlamentar? Te-ai rătăcit, de-ai tăi, ai adormit, ca de obicei, la volan, și te-ai trezit pe câmp? Aha! Ești plecat în teritoriu! Dar de când e ăsta teritoriul tău, că n-a mai dat cineva, pe-aici, de când scria Păunescu poezii? Cum, ce mă interesează? Păi, eu de ce sunt pusă aici, să sperii ciorile? Și astea au plecat din țară, nici ciori cum trebuie, nu mai avem! Ce zici, că eu pentru ele sunt angajată? Zău? Nu pentru voi, să aveți pe cine da vina, când nu iese cum vreți?

Revin - ce caut eu, pe câmp? Că aici nu-i plantat nici puf de păpădie! Cred că aici s-a inspirat autorul, când a scris Ciulinii Bărăganului! În jurul meu, e doar pârloagă! Și când te gândești, că pentru postul ăsta, s-au făcut licitații, plan de fezabilitate, s-au obținut autorizații! Am dat și șpagă, să pot să-l ocup! Acum, timp de 10 ani, trebuie să stau cocoțată aici, să recuperez banii dați! Dacă n-am găsit, și eu, un post de sperietoare de investitori! Mi s-a spus că am picioare lungi și subțiri, dar nu mi s-a oferit și-un post de secretar, pe undeva, pe la Finanțe! Cică, să mă înscriu întru partid și se rezolvă, mă mută la munte, întro stațiune turistică! Deși nu e nevoie de mine, fug, uneori, turiștii, și fără să-i sperie cineva! Găsesc locuri pe la alții, unde nu sunt așa multe sperietori! Sau sunt îmbrăcate în costum traditional, le ies cracii în evidență! Cum mi-ar sta mie, pe câmp, în ie? Nostimă idee!

Ăsta e efectul Soarelui! Îmi vine să-i strâng de gât, pe ăia care au distrus stratul de ozon, sunt, toată, numai arsuri! Și, când mă uit în jur, jur că mă auto - aprind! Pe lângă faptul că au ars toți copacii, nici n-au pus ceva, în loc! Dar nici de cultivat ceva, n-au făcut-o! Atunci, înafară de faptul că am 4 șefi, care mănâncă pâine, degeaba, plus femeia de serviciu, a directorului, care o fi rostul meu? Nici nu sunt în nomenclatorul de meserii! Așa că nu mai sperii pe nimeni!

Stați așa, uite niște hoți! Scuze, nu sunt hoți, sunt doar niște ciocli! Cei care au îngropat economia românească! Au venit, să ridice un Mall! Aud că vor să facă o zonă rezidențială, pentru sperietori! Ah! Cu ei sunt și niște alți hoți, ăia care m-au pus aici, să nu se apropie careva! Să nu le ia caimacul! Ia să-i sperii nițel, să zic că-s de la DNA!

N-a fost nevoie, s-au uitat, unii, la alții și s-au speriat!

Vedeți, dacă stai și meditezi, găsești explicații! Cum ar fi – ce dracu’ îi mai sperie pe ăștia, să nu mai fie nevoie de sperietori?