SUNT CALM! SUNT FOARTE CALM!

-Stimate domn, ceea ce trebuie să faceți, de-acum încolo, este să vă păstrați cumpătul, ca să nu mai ajungeți la noi! îi spuse doctorul lui Ionel, căruia inima îi bătea în gât, în timp ce în creier niște piticuți jucau popice. 

- Aveți destule afecțiuni, de aceea singura soluție este autocontrolul. Dacă vă enervați, crește pulsul, crește tensiunea arterială, crește glicemia, vă apucă transpirațiile și amețeala, clar, vă legănați pe picioare și riscați chiar un accident vascular!

   În spatele doctorului, Mariuța, nevastă-sa, dădea din cap în ritmul tiradei medicului, semn că ȚI-AM SPUS EU! Lui Ionel, bâțâiala femeii îi făcu pulsul să se înalțe la ceruri - când venise acasă, aceasta îi sărise la beregată - uitase să ducă gunoiul! Dar nici ea nu-l dusese, până la ora aia, și trăncănise din gură juma de oră, scoțându-l din pepeni. Când să zică ceva, gen SCUZĂ-MĂ, AM AVUT DURERI DE BURTĂ, ȘI-AM UITAT!  se clătină pe picioare, apoi se trezi pe targă la spital. Cam leșuit, vru să se dea jos și să plece acasă, dar nevastă-sa nu-l lăsă, așa că mai petrecu o oră, până îl băgară de seamă la urgențe. Când, în sfârșit, terminară cu analizele și apăru doctorul, tensiunea lui mergea spre 380 volți, numai bună de folosit la strungul - carusel!

   Târșindu-și picioarele, părăsi spitalul, însoțit de șuvoiul nestăvilit de cuvinte ale Măriuței, speriată de moarte de starea soțului, dar care nu pricepuse decât că el trebuia să fie calm, să nu se întâmple vreo nenorocire!

   Nu apucară să ajungă în stradă, că un infirmier trecu cu un cărucior și, din neatenție, îl lovi pe Ionel la genunchi. În loc să-și ceară scuze, căscatul se răsti la civil:

   -Uită-te pe unde mergi că aici e spital!

   -Ionele, ajunge, i-ai dat doi pumni, nu vezi că-i lat? urlă Măriuța, în timp ce Ionel, frecându-și picioarele cotonogite, îi replică calm:

   -Sunt calm, draga mea, sunt foarte calm, cum mi-a prescris doctorul!

   -Dar nu te mai răzbuna pe șoferul taxiului, care te-a stropit cu noroi! Poate n-are bani să plătească parbrizul!

   -Îi mai dau c-un pietroi și mă opresc! Sunt calm, draga mea, sunt calm!

   -Încotro o iei, că noi nu stăm în direcția aia?

 -Mă duc să-l salut pe dom’ Primar, să-i mulțumesc pentru gropile astea pline cu apă, că datorită lor, intrăm zilnic la apă!  Din cauza lor, m-a stropit taxiul! Plus pentru creanga aia, care tocmai mi-a căzut în cap, de roiesc niște stele verzi în jurul meu, zici că-i Constelația Ciorii! De ce n-a tăiat-o cineva, stă acolo, să cadă, de doi ani? Da’ eu sunt calm, sunt foarte calm! Mâine mă duc la muncă, iar eu am petrecut 3 ore la spital să fiu calm! Și-o să fiu calm și la muncă, că nu poți spune că ai draci, te dau afară, doar n-o să țină toți nebunii, să sară la bătaie! Eu sunt calm, foarte calm! Cum am fost întotdeauna, foarte calm! Și când mi-au mărit dobânda la bancă, fără să-mi spună! Și când nu mi-au plătit concediul medical, că nu a plătit firma CAS-ul! Când mi-a lovit dobitocul ăla mașina și n-avea asigurare, am suportat tot eu reparația! Cu calm! Și când s-a crăpat casa mamei, la cutremur, și firma de asigurări mi-a dat din... fața gării, că normativul lor nu indica cutremur, ca să mă despăgubească, mama plângând în mormânt!  Sunt calm, cât se poate de calm!

   -Atunci de ce îl tot dai pe polițistul ăla, cu capul de copac?

   -Ei! am uitat să-l dau pe doctor, la spital! când mi-a spus că nu-i nimic, asistenta, când mi-a luat sânge, a exersat pe mine băgatul acului, nu nimerea vena, și-a făcut gaură, c-un cuțit! Uite ce mână am, zici că-i picior!

   - Săraca fată! Era începătoare!

  -De ce nu te-ai oferit tu, în locul meu? Că ești mai nebună ca mine? Ah! m-ai întrebat de polițist! Mi-a adus rezultatul cercetărilor, la plângerea de acum trei ani! Când au intrat hoții peste noi, nu mai ții minte, nu-i așa? Mi-a comunicat că nu s-au descoperit făptașii, nici pe Ghiță Zdranga, vecinul, ăla cu cuțitu’, nici pe mustăciosul cu cicatricea aia de pe frunte! Nici pe văru-tău, Sandu, căruia i-ai tras ciorapul de pe cap! Cică au pierdut înregistrarea video! Și, oricum, nu mai e valabilă în instanță! Și am vrut să mă calmez! Uite ce cuminte e, e liniștit! Cum o să fiu mâine, și eu, când o să mă salte pentru ultraj! Partea bună e că nu mă mai duc la muncă, să mă enervez, că tot mie or să-și dea de făcut WC-urile! Sunt calm, foarte calm, nespus de calm! Nici inimă nu mai am, am doar tensiune! M-apuc de Yoga, să mă calmez! Și, ca să mă calmez, uite ce fac!

   -Aoleu, Ionele, nu mai da! Mi-ai rupt mâna, boule! Nebunule!

   - Vezi? Tu de ce nu ești calmă? Vrei să faci accident vascular să ajungi o legumă? N-ajunge că toți ne prostesc pe față și ne spun să ne calmăm? Eu, unul, m-aș duce să rup niște picioare, că am de unde! Sunt o mulțime de mincinoși și de ipocriți, care mai de care, mai jegos, care vrea să stăm calmi! Acum îmi pare rău că l-am articulat pe polițist! Nu el e vinovat. Ăia, vinovații, ne spun să stăm calmi! Că nu avem ce să le facem! Dacă suntem proști, și stăm calmi la alegeri!