NU ȘTIU DACĂ VINE ȘI MOȘ CRĂCIUN, DA’ CRĂCIUNUL E PE VINE!

Ieri mi-a dat seama ce lipsea - BUCURIA SĂRBĂTORILOR! Cred că am uitat-o lângă tomberon, când am dus gunoiul! 

Și, dintrodată, am băgatără de zeamă că nu văd nici o față luminoasă, zglobie! Turmentată, da! Corrrect, mai e până atunci, dar parcă, altădată, începeam să tropăim de prin octombrie, ca, de Revelion, să fim sătui de bucurie!
  Ca să întregească peisajul cu posomorâți, prea mulți se laudă cu postul! Dintrodată, toată lumea devine sobră și postitoare, deja uită că postul mai înseamnă și că nu trebuie să înjuri în toate limbile existente, nu trebuie să hulești, nu-ți bagi ghiara-n gât, de ciudă, să minți și, printre alte opreliști, se numără și sexul măsurat! Nu mai mănânc carne, decât de porc, și nu mai bea decât apă minerală, cu Fetească, îmi mângâi, pe cap, copiii, fac complimente nevestei sau soțului, cu scopul de a-i vedea gura căscată, precum și noile carii, să trimit personajul la dentist! Postul suplinește scârboșeniile pe care le împrăștii despre unul, una sau altul, nu se pune dacă cotonogesc un câine, doar nu e om!

   Fiecare cu postul lui, așa trebuie să gândim!

 Gândul că, totuși, nu vine sfârșitul lumii, ci prilej de sărbătoare, m-a făcut să scăp hățurile și să întreb, prostește, în stânga și-n dreapta, cum se bucură oamenii de apropierea Crăciunului!  Mască am rămas, când am înțeles că nu prea e mare bucurie! De exemplu, la supermarket, lumea e înnebunită, sunt promoții după promoții, prețuri de schimbat, clienții se înmulțesc pe cale naturală, dar pretențiilor lor, se rotunjesc și ele! Orele suplimentare sar din schemă, cocoașa cărătoare e la fel  ca și  în alte dăți, nu au mai cresc alți mușchi!

   Nemaifiind nevoie de aprovizionare, populația se face că ninge, nu se fac stocuri, ne vom îngrămădi ca oile, pe ultima sută de metri, panicați că am uitat muștarul și tortul din știuleți fierți! Călcatul pe bătături, la propriu și la figurat, va începe mai târziu, anul ăsta, deoarece nu mai  crede nimeni în Moșul!

   Și, totuși , de ce mă apucă de brăcinari amintirile? Cum aș putea să uit cum tăiam porcul, de Crăciun, când eram copii?

   Îmi amintesc că, odată, un deștept, cum se găsesc deștepții să vorbească, ne-a sfătuit (adică l-a sfătuit pe tata!) să dea porcului, înainte de sacrificare, una sută ml coniac, cică îl și îmbată, dă și un gust aparte cărnii de godac! S-a nimerit, în anul ăla, să crească un ditamai porcul, după ce a fost castrat, a ajuns la 130-140 kg viu și mort! Cotețul, după posibilitățile de atunci, era tip garsonieră pentru sifilitici, așa că nea Porcu, dacă se băga în coteț, trebuia să chemăm Smurd-ul, să-l descarcereze! Dar pe atunci, nu era Smurd, noi trebuind să nu-l scăpăm înăuntru, că nu-l mai scoteam!

   Tata i-a administrat suta de  coniac, și-a administrat-o și pe-a lui și am năvălit pe porc, cu o pauză de 10 minute, să aibă timp doza de parfumare să-și facă efectul. Numai că Porcu naibii n-avea nici o intenție să leșine, ba parcă era mai vioi, îi sticleau ochii, semn că tratamentul îi plăcuse! Tata trebuia să-l țină de picioarele din spate, noi, copii, de căte o lăboanță ( pe porc, nu pe tata!), iar nănuțul meu se ocupa cu înjunghierea! Crezând că animalul se clatină din cauza trăscăului, nu pentru că călcase într-o baligă, tata a trecut la post, adică l-a apucat  de picioarele din spate! Numai că Porcu făcuse sală vreo câteva luni și nici beat nu era, n-am apucat noi, ceilalți, să-l înșfăcam, că s-a scuturat, lejer, de tata, care s-a trezit sub porc! Nici că vroia să dea drumul la rasoale! Și cum stătea porcul cu fundul pe el și se uita câș la noi, tata ne strigă să sărim pe el! că-l scapă! Noi am sărit pe el, adică pe porcul și măgarul nesimțit care nu se lăsa tăiat, ignorînd că tata era și el sub noi!

Jigodia de porc a simțit că i se coace ceva, a devenit ceva mai vocativ și mai vivace, scuturându-se de noi, de parcă eram niște muște bețive! Tata, tot sub dumnealui! Nănuțul prinde porcovetele de ureche, se cațără pe muntele de grăsime, tata icnește sub amândoi, noi, copii, mai lipseam! Animalul nici că tremură de frică, se scutură de nănuț și începe să alerge prin curte, cu tata sub el! După două ture de bazin, reușim, toată echipa, să ne atârnăm de ticălos, exact cât să-i intre cuțitul în gât! Ne aruncă cât colo pe toți, cu ocazia asta vede și tata lumina zilei, printre straturile de noroi și zăpadă, cu care era acoperit! Porcul fuge ca la ștafetă, cu cuțitul în gât, n-are nici o intenție să moară, ba chiar o intenție are - să ne facă-n ciudă! După ce-a scos untul din noi, reușim să-l încălecăm, asta după juma de oră de fugărit porci! Operațiunea de înjunghiere se termină cu bine, ajunge șuncă și cîrnați, iar noi nu mai vrem nici porc, fiind cu limba pe genunchi! Peste doi ani încercăm să îmbătăm alt porc, mai mic, cu vin, și-acum îl văd cu se leagănă prin curte și lălăie o doină! Numai că am început să-l îmbătăm cu tescovină  cu 10 zile înainte, nici nu s-a prins când l-am întors cu roțile-n sus!

Porcul cel mare, cu șunca lui groasă cât untura de la balena pitică, n-a avut decât gust de porc!  Nu a avut nici gust de Napoleon, nici de șuncă presată! O fi fost asta metodă, dar mai sigură e aia cu ciupitul coniacului de către asasini, deși ei nu trebuie să miroasă decât a porc!

După o pauză de decenii, acum câțiva ani, am tăiat iarăși porc! Nu se compară vreun Crăciun, cu cel în care tai animalul, și nu de pe listă! Țuică fiartă, vin fiert, porc afumat, pomana porcului! Multă mizerie, dar nu poți face omletă, fără să spargi ouă! Ca să nu sufere, am vrut să-l împușcăm, dar a refuzat, cică doare dacă nu-l nimerești cum trebuie! Am vrut să-l înecăm, dar nu i-a plăcut apa, de la clorul rezidual! S-a prostit când a văzut factura de la energie! Iar când i-am arătat una de la gaze, a căzut singur în fund, așa l-a găsit cuțitul!

Ce cur…e de slăbire, ce sală de forță? Alergă un animal, din ăsta, printr-o curte cât un hectar și devii fotomodel! Iar porcul devine mai fraged, spun gurile rele!

Cert e că datina și-a pierdut rostul, e mai comod să cumperi porc deja mâncat! Ce tot atâta chin, să-l ucizi prin asomare, să-l tranșezi ca pe un porc și, în final, să nu mănânci din el, că ai probleme cu ficatul?

Ce  tot atâtea colinde, ce, de Halogen! Pardon! de Halloween, se cântă colinde?  Colindele sunt numai pe bani, nu pe un pumn de nuci sau un  covrig, măr, ceapă sau gutuie!

La urma – urmei, la Crăciun serbăm doar tăiatul porcului? Nu e o chestie legată de  terminatul lăsatului  de sec, când bagi în tine ca un porc?

Mi-a șoptit cineva că ar avea ceva legătură cu religia! Dar cu atâtea prostii, în fiecare zi, nu mai cred nici un zvon!  Mă bucur, doar, că vine Crăciunul!

 P.S. Anunț, pe această cale, că torturarea porcului sus- pomenit s-a prescris! Așa că apărătorii animalelor pot, liniștiți, să  se ocupe de câinii care doreau, acum trei zile, o porție din mine! Cică aș fi, uneori, prea porc!