luni, 6 noiembrie 2017

SĂ VINĂ CĂLĂUL!

      Leul era, nu maro, ci negru de supărare - o găsise pe leoaică în pat, cu un şacal! Atâta ruşine  nu mai păţise de la alegerile din 2014, când fusese aşa sigur pe el, că nu şi-a luat-o-n cap, a luat-o în nas, fiind învins, cu mică diferenţă, de câine! Şi barem dacă era un câine adevărat, cu pedigree, nu o javră puricoasă şi nespălată!  A fost mai vocal jăvroiul, i-a tras scaunul de sub şezut!
            Acum altă dandana – leoica e-n călduri, nici nu mai ştie cu cine votează! Dar chiar aşa să decadă, să se întindă cu orice şacal?!? Şi-aici e drept, şacalul ăsta stă mai mult pe la sală, bagă steroizi cu faraşul în el, are pe burtă numai cubuleţe! Nu ca el, marele leu bătrân, cu şuncile revărsate peste curea!
            Prost a fost că a chemat oficialităţile junglei tocmai la ora prânzului, când ştie că leoaica e gurmandă rău şi stă prost cu ficatul, trebuie să-şi facă somnul de frumuseţe! Uite că nu făcea somnul, făcea păstrăvul cu şacalul! Şi s-a mai trezit şi cu o banană-n cap, aruncată de leoaica de nevasta-sa, era furioasă că fusese deranjată din procesul de creaţie în care era cufundată!
            Şi totuşi, trebuia să facă ceva, se făcea de râsul lamelor, dacă nu lua măsuri! Era, totuşi, leu, nu cinşpe bani vechi!
         Strigă după călău, dar o muscă băgăreaţă îi intră în nară, aşa că răgetul lui înspăimântător fu tradus printr-un behăit, repudiat chiar şi de capra chioară, ce trăgea să moară!
            Leoaica nu scăpă prilejul să-l tachineze, mai precis, să-l asasineze verbal:
- Vezi, de aia abia mă uit la tine, cum sforăi! Măreţule mălăieţ!
Leul simţi că-i creşte tensiunea, iar reumatismul îi aminti că trebuie să se aşeze, să nu cadă-n cursa viclenei leoaice, mai ales că şacalul se făcuse, nu se ştie cum, nevăzut total!
În locul aprigului tigru, călăul oficial al regatului, în sala tronului se năpusti sconcsul, lăsând în urma lui parfumuri, care numai suave nu erau!
- Unde-i călăul? se enervă, în sfârşit, leul!
- E-n concediu de odihnă, a plecat la băi, îi ţin eu locul! M-am oferit voluntar! explică sconcsul tărăşenia.
- Măi Parfumel, mă vezi tu, cu capul sub securea ta? se maimuțări leoaica, în timp ce sconsul scoase ditamai bâta de baseball, pe care se apucă s-o ascută de-un pietroi.
Leul, în pragul unei căderi pe bursă, se enervă atât de tare, că-i plesniră nasturii de la nădragii prelinși la vale, dându-i prilej leoaicei să comenteze:
Înțelegeți, acum, ce vreau să spun?
Călăul de ocazie vru să-și încordeze doi mușchi - maximum cât avea  la purtător, abia așteptând prilejul să răzbune afrontul din vara trecută, când leoaica îl trimisese la păscut, pe gratis! Dându-și aere de mare călău, începu să se învârtă în jurul dezmățatei, care nu mai răbdă mult și-l șfichiui cu coada, de-l lăsă  șah -  mat!
Când se trezi, Madam Sconcsuilă stătea la capul lui și-i ținea prelegeri:
-Ești prost, de puți! Te-a apucat voluntariatul, într-o junglă unde nimic nu se mișcă, dacă nu iese de-o acadea! Ne-remuneratule! Ce te vâri tu, gogoașă cu sandale, în familia altora? Dacă e bărbat, leul își rezolvă și singur mariajul, nu trebuie să vină  Flocăilă Călăul! Acum tu ai mandibula căzută, iar ei au plecat împreună! Altă dată să cheme Fiscul, nu călăul, mâine îți dai demisia și te apuci de cultivat roșii!
Călăul de ocazie se gândi că lumea e nedreaptă cu făcătorii de dreptate și indulgentă, cu făcăturile!
Hotărâ că pentru slujba de călău trebuie să fii dotat genetic și nativ, altfel îți dă borșul pe nas!
 


Niciun comentariu: