Ce naiba o fi asta? Ce pot să fac cu ei?
Ciudata mea nevasta mai face, câteodată,
Glumițe nesărate! Dar nu o face lată!
Eu m-am trezit în stradă! Ce-o fi, oare, cu ea?
Parcă mi-a dat papucii! Ce pocnetu’, mai vrea?
Nu m-a trimis la bere!
Ce bere poți să bei
Cu buzunarul spart? Și-n mână, cu doi lei?
Am zis de multe ori, c- am să tranșez problema-
De ce-s banii, la ea? că asta este
schema-
Ea e trezorierul! Și ține visteria!
Și-n fiecare zi, m-apucă isteria
Că-mi dă, cu picătura, de drum și de sendviș!
Și, de... m-apucă-n drum, fac pană de tufiș!
Nu țin nici mărunțiș, în goale buzunare!
Mi le tot lefterește, cu multă-ndemânare!
Sub grija ei celestă, nu-s singurul, ce-ndură -
La fel pățesc copii! Le dă, de-o-mbucătură!
Ferească Dumnezeu! să zic, că e zgârcită!
Avem de toate-n casă! Și lumea-i fericită!
Dar de ce doi lei? Nici de sifon, n-ajunge!
Mă simt că bou-n junglă, ce luna o împunge!
M-am liniștit! La bar, sunt toți băieții!
Și eu am fost un domn! Să scoată marafeții!
Să îi arăt muierii, că mă descurc, ca ei!
Și n-o să cheltuiesc, degeaba, aiurea, cei doi lei!
La șase dimineața, sunt rezemat de ușă!
Nu nimenesc cu cheia, de parcă am mănușă!
De parcă am trei ochi! Și-un dinte - pe nevastă!
Am să-i arăt că nu sar pe fereastră! Nici nu pot!
Se învârtesc perețiii ! Miroase a compot!
Mmm! Mă ia cu amețeală - parfumul cunoscut-
Fu, pe aici, mămica! Socrela! Ce urât!!
Să-ți dai afar’ din casă, tovarășul de pat,
Să stai cu mămițica! De parcă sunt ciumat!
Ce-o fi cu bârfa asta? Și doar între femei?
Când îți alungi, din casă, bărbatul, cu doi lei?
Ia să mă duc la baie! Îmi vine să vomit!
Și-apoi, mă bag în scutec! Mă cumințesc, promit!
De ce e întuneric? Nu mai zăresc, nici zare!
Ei! tu, muiere șuie, adu o lumânare!
Aah! Mi-am adus aminte - înseamnă că doi lei
Ar fi trebuit un bec, la baie, să cumpăr, eu, cu ei!
Cu gândurile aiurea, m-am dus, ca să petrec!
Și tu, măi Zăpăcilă, iar ai călcat pe bec!
Să vezi, mâine, muierea, că are un temei,
Să-mi spună, verde-n față, că valorez... doi lei!
Așa îmi trebuiește! Să nu primesc urale!
Așa-i când valorezi, în cuantum, abia cât trei parale!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu