Foștii proprietari ai fermei de găini s-au gândit bine -
dacă înainte de ‘89, mergeau, bine, găinile, de ce n-ar merge și acum? Și au transformat
clădirile, în blocuri de locuințe, nici nu mai recunoșteai locul, totul era
țâtă de muscă, zonă rezindențială! Numai vechiul nume a rămas – la Găinărie! Pentru că, o să vedeți, totul a fost
o Găinărie!
Cheltuielile cu reparațiile au fost amortizate în 6 luni, noii stăpâni obținând locația pe
gratis, grație vechilor relații cu cei ajunși la putere. Așa că, la început,
foștii lucrători din fermă au plătit
chirii modice și au primit asigurări, că vor putea cumpăra locuința, având
prioritate, doar munciseră la ridicarea contrucțiilor! Printre asigurări se
strecuraseră și câte un CIU-CIU! dar nu s-a observat, din cauza bălăriilor ce
astupau toate declarațiile!
Locatorii au primit câte un sul de hîrtie igienă, în semn
de recunoștință că au făcut foamea, dar și-au adus contribuția la ridicarea
patriei pe noi culmi ale progresului și civilizației, grație congresului și
indemnizației! Anii, însă, au trecut și, când au privit în sus, hop! cei cei
zburdau prin înalturi, le-au dat, cu găinațul, în ochi! Atunci a încolțit sămânța răzvrătirii, care s-a uscat și s-a
spulberat, odată cu creditul cu buletinul, mărirea inflației, goana după bani
și - o partidă de lapte gros! Sătui de mizeriile celor dinainte, urmă lovitură
de stat, după lovitură, dar Găinarii rămaseră tot găinari, nu se schimbă mai
nimic!
Familia Tăune, chintesența famiiilor din Găinărie, au
fost singurii care au păstrat, întrun borcan, spiritul dreptății și-a revoltei!
Și copiii, pentru că nu au mai putut suporta despotismul celor doi capi,
capete, căpișori, sau cum le-o fi spunând, la cei doi părinți, au pus, la cale
și la cuptor, o lovitură de stat! Care urmărea aruncarea, cu cracii-n sus, a
dictatorilor și instaurarea regimului statului-în-fund paralel și
echidistant!
De ce să tot suporte mirosul de ciorapi împuțiți, ai
tatălui neamului, căruia îi mai puțea și gura? După ce nu aducea nici un pui de
mâț, în casă, mai șterpelea și banii de autobuz, iar când era nervos, făcea și
spume la gură, amenințând că o va înlocui pe Prima sa Doamnă, cu una nouă,
achiziționată on-line, din Germania! Care Primă se supăra și bătea, cum se bate
coasa-n gură, cu piciorul ei cel rupt, în prag! Următoarele 5 zile, doliul
național, era nimic, pe lângă jalea din casa Tăune, copii fiind nevoiți să
postească prelungit, după sfaturile sfătosului popă Andrei, administrator - adjunct
la Găinării! Care, conform mentorului
său spiritual, își vâra coada în probleme de familie!
Nici Prima nu era mai răsărită, înafară de gura mare și
slobodă, plină de sfinți, draci și alte onomatrompițe, cu un surplus de mame și
origini, nu știa nici să dea cu mătura, dar avea bufeuri de mare doamnă!
Cei doi dictatori nu știau ce-i pândește, ei știau una și
bună - puterea e în mânuțele lor! Se mai stucheau, în ochi, ca mâțele, dar,
când era vorba de călcat, pe capete, pui de găinari, deveneau, brusc, amnezici!
Când era vorba de puii lor, puneau laba pe bici, că ăștia mici, nu aveau curaj,
să se dea la ei!
Și, uite-așa, lovitura de stat fu minuțios, pregătită!
Îndeajuns de televizată, a făcut înconjorul lumii, dând naștere la un curent
nou, denumit Chicken Box, după locul deșfăsurării. Iată cum s-au petrecut
lucrurile:
- când dictatorul
și-a aruncat tenișii, din labele-i jegoase, prins cu pantalonii-n vine, a fost
deposedat de arma lui de căpetenie - cureaua, cu care a fost imobilizat de sobă;
abia când i-au luat foc izmenele, asupriții au realizat că soba era clocotită
și că acesta se zbătea din cauza arsurilor, nu din cauza fițelor sale
obișnuite; călușul, fost spălător de vase, a fost mult prea suficient, ca să-l oprească să arunce cu invective, cum
făcea de obicei; a rămas priponit așa, după ce l-au mascat cu un șorț vechi și
mizerabil, de bucătărie, aruncat pe capul său, până când consoarta i-a urmat
exemplul;
- doamna n-a apucat să-și scoată ciupilica și nici să
arunce cu poșeta din piele de lugu-lugu tânăr, în primul ochit, primul nimerit;
prinsă de locul unde-o durea de obicei, de cot, n-a mai apucat să dea din
coate, cum scăpa de toate întrebările nesuferite, pe care i le adresau diverși
jurnaliști opozanți; când a căscat gura, ditamai cartoful stricat a oprit orice
injurătură birjerească, deși birjele au dispărut de pe vremea lui Pazvante cel
Tâmpit; legată cu toate sutienele sale nespălate, a fost dusă în beci, la răcoare, acolo unde
n-a reușit niciodată să-i vâre pe Găinari, ci doar pe găini;
- după o săptâmănă, cei doi au fost eliberați și puși să
semneze abdicarea, renunțarea la toate avantajele regimului pe care l-au
siluit, apoi unși cu borhotul de la tescovină
și fugăriți din zonă; s-au refugiat în Insulele Luisulea, de unde au umplut
mass-media cu plînsete și declarații, cum că ar fi fost oprimați și primați
politic; nu (și-)au mai revenit niciodată;
- cei care au
conceput lovitura la țurloaie s-au trezit cu buza umflată - nu aveau pe
cine să pună, să le conducă destinele, intestinele și găinile!
-nefiind opoziție, ci doar
simplă propoziție, s-au trezit că nu au pe cine să înjure!
Așa că noi Găinari au preluat conducerea familiei Tăune, care s-a trezit din lac, în
femininul de la puț! Ceea ce demonstrează că nimic nu se schimbă, totul se
transformă! Găinari, să fie!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu