DOAR O VORBĂ SĂ-ȚI MAI sPUN!

Tu mă iubești pe mine! Eu, te iubesc pe tine!

Nu e, ca-n comunism, doar fabrici și uzine!

Nu e la fel amorul, cum fost-a-n neolitic!

Acum, e mai ghebos și e cam paralitic!

Nici chiar feudalismul n-a reușit butada

Să facă, dintro vorbă, o ditamai grămada!

Cu Dragostea rurală, cu patimă strunjită,

Avem iubire pură, cu balegă, mânjită!

Aș vrea să-ți port iubirea, la brâu, ca pe breloc!

Dar iar mă văd vecinii, cu care stau La bloc!

Doresc cuvinte tandre, suave și cuminți,

Să ți le zvîrl, cu ciudă, la fel ca-n Las Fierbinți!

Vreau să fii muza mea, și nu orice femeie!

Așa cum sunt și cei din Visuri fără cheie!

Mă las pradă uitării! și pradă insomniei,

Ca să te văd, odată, la Vocea României!

Și o să mă halească, încet, pe dată, câinii,

De n-o să spun ce simt, așa cum Spun românii!

Și eu te cred pe tine! și tu, mă vezi pe mine!

Zău! Cred c-avem în sânge Destinele ca-n filme!

Nu prea mai sunt cuvinte! Le-am aruncat pe jos!

A mai rămas  un teanc, la Show-ul păcătos!

Un Eros trage-n aer săgețile ascuțite

Ca să simțim mirosul din Chefii la cuțite!

Vai! Aș vrea să-ți spun, iubito, că tare te ador,

Hai ! fă-mi și tu hatârul și hai! la iUmor!

Privește cum stau țanțoși, la geamuri, amorașii!

Nu cred că i-au văzut, vreodată, Cârcotașii!

Cu dragostea urnită, nici cal, nici teleguță,

Ne aruncăm ocheade! Dar numai La Măruță!

Aș vrea să-ți spun mai multe, dar îmi trece-

Tu ești femeia vieții mele, la cei Bărbați de 10!

Mai poți șopti tandrețuri, pe-așa un timp uituc?

Pe lângă tembeliziune, mai este și FACEBOOK!

Mai poate fi atentă lumea, la ce e împrejur?

O vorbă răspicată și te mânâncă-n...turul doi!

Oh! Dragostea-i subtilă, pictată cu gunoi!

Să fac, des, declarații? La ce o mai fi bun?

Cu ochii pe ecrane, ce vorbă să-ți mai spun?

De-atâta concentrare, cuvintele pălesc,

Și nu te mai încântă, când spun că te iubesc!